Recent am vizitat oraşul Cluj-Napoca şi, evident, nu am putut sta locului. A trebuit să ne aventurăm pe dealurile şi munţii din zonă, atât de populari pentru biciclişti. Aici se organizează câteva din cele mai frumoase şi populare maratoane mtb din România, cum ar fi Maratonul Gilăului. Am ales să parcurgem un traseu destul de uşor având doar 30 km lungime. Plecarea este din centrul localităţii Luna de Sus, la 14 km vest de Cluj-Napoca.
Plecăm din centrul satului şi în curând ne regăsim pedalând paralel cu noua autostradă A3 care se află la dreapta noastră. O vom traversa pe dedesubt şi vom începe ascensiunea, o porţiune destul de lungă şi abruptă. Zona este descoperită şi fără nici un fel de umbră. Aşadar pe soare este extrem de cald, iar pe ploaie nu prea ai unde să te ascunzi. Însă în aproximativ 3,6 km de la start vom intra în pădure. Aici vom întâlni un alt obstacol al naturii sub forma ţânţarilor. În perioada în care am fost noi, iulie, erau însă aproape inexistenţi. Pădurea este frumoasă şi curată pedalând-se uşor pe un drum forestier foarte bun. Umbra este excelentă şi reuşim să avem randament bun la pedalare.
În aproximativ 4,5 km de la start vom face brusc stânga intrând pe un forestier mare marcat chiar şi în Google Earth. MapSource de la Garmin ne spune că acest drum lat şi excelent este doar un drum de exploatare.
Suntem în continuare pe urcare uşoară urmărind acest drum forestier de bună calitate pentru încă 2 km. Aici vom întâlni o intersecţie unde vom face dreapta şi vom începe să coborâm însă doar pentru o distanţă de 1 km. Surprinzător, la aproximativ 400m de această intersecţie vom întâlni doi bolovani mari care clar blochează artificial drumul pe post de barieră. Nu ne-am putut da seama din ce direcţie nu ai voie să vii întrucât până în acest loc nu am întâlnit o altă barieră şi nici mai departe drumul nu era închis. Am depăşit aceşti bolovani şi am continuat.
După încă aproximativ 1 km de la bolovani vom întâlni nişte case locuite, asta în cazul în care, cumva, ne prinde noaptea, este bine de ştiut că zona nu este pustie.
Ne continuăm drumul şi vom începe să traversăm câteva porţi care delimitează proprietăţi. Nu sunt încuiate şi trebuie să ne amintim să le lăsăm închise odată ce am trecut de ele.
La km 11,8 vom ajunge în cea mai înaltă zonă a traseului, 867 m potrivit Google Earth. Dacă până aici am avut doar urcare, în continuare avem doar coborâre cu încă un mic hop la km 24. Este bine să abordăm traseul în această direcţie, în sensul invers al acelor de ceasornic, întrucât coborârea poate fi destul de dificilă pentru cicliştii mai puţin experimentaţi datorită inclinaţiei. Aşadar urcarea ar fi fost cu şi mai dificila.
Pe la km 16 coborârea se îndulceşte şi întâlnim pajiştile domoale pe care le parcurgem cu mare plăcere. La km 17,5 intrăm în satul Finişel de unde vom continua pe asfalt. De aici avem doar asfalt până înapoi de unde am plecat în tură, pentru încă aproximativ 13km.
Cu o diferenţă de nivel de doar 568m în 30 km (potrivit Google Earth), traseul poate fi considerat unul uşor chiar şi pentru începători. De precizat mai sunt două aspecte: nu am întâlnit izvoare pe traseu, aşadar rezerva de apă trebuie să existe, iar suprafaţa de rulare este în mare parte din pământ. Cu alte cuvinte pe ploaie traseul devine destul de greu de parcurs datorită noroiului.
Informaţii Google Earth
Lungime traseu 29,4 km;
Diferenţă de nivel 568 m;
Înclinaţie medie 4,3%;
Alt. maximă 867 m;
Fără izvoare.
Download track şi puncte de interes
