Datele situației: auzisem că ar exista o potecă ce coboară de la Refiugiul Iezer până aproape de Voina, dar n-am avut ocazia s-o vedem niciodată. Apoi, pentru că era frig și târziu, ar fi fost imposibil să urcăm în Iezer și apoi să căutăm intrarea pe potecă. Prin urmare, am ales varianta mai scurtă: am împins pe potecă de jos în sus, până când soarele s-a dus după munți. Apoi ne-am întors. Ce-am găsit, se poate vedea în filmul de mai jos. Traseul este recomandat doar pentru cei cu experiență, dat fiind faptul că are secțiuni foarte abrupte, pe pietre și frunze, iar riscul de accidentare este foarte mare într-o zonă în care oricum nu există semnal.
