Orice om normal se duce în Grecia la plajă. Dar ce faci când ai de a face cu oameni cărora statul la plajă nu le îndeplinește dorințele? Le dai bicicleta și îi lași să-și facă de cap! Așa s-a întâmplat de fiecare dată când am ajuns prin Grecia. Nedorind să „vegetez” la soare pe plajă, am ales soarele, dar pe bicicletă, de fiecare dată cutreierând drumurile ascunse din zonele izolate ale Greciei. Partea perfectă este că turele le poți termina suficient de repede încât să ai timp berechet și de plajă plus înot cât vrei în apele cristaline ale mării Ionice.
Astfel, cu ocazia unei excursii pe insula Lefkada, pe care se poate ajunge cu mașina, nefiind nevoie de feribot întrucât insula este unită de continent printr-un pod, am descoperit mai multe trasee absolut perfecte pentru gravel. Cu alte cuvinte, au oferit un echilibru perfect între asfalt și pietriș, fără să fie aproape deloc teren tehnic. Partea “tehnica” a venit mai mult din cauza căldurii, care da, a fost mare, în medie 38 grade. Așadar, pentru aceste trei ture recomand, de asemenea, să ai multă apă la tine. Desigur, găsești magazine, terase și ceva izvoare, dar nu este deloc bine să riști.
Cele trei ture încep din satul Ponti, sudul insulei, mai cunoscută fiind stațiunea Vasiliki, puțin mai la est de Ponti. Track-urile gps ale turelor pot fi downloadate de aici.
Ammousa Beach Loop & Meganisi Loop
Tura aceasta are 52 km și aproape 1.500 m diferență de nivel. Începe din Vasiliki aproape imediat cu o urcare lungă, dar și cu priveliște frumoasă spre mare. Cățărarea este continuă până la km 6 după care vei avea încă pe atâția kilometri de coborâre, până înapoi la altitudinea de zero metri, până la mare. Desigur, urmează acum o nouă urcare, care se va încheia undeva pe la km 18 în satul Evgiros.
Vom începe acum coborâre până la asfalt, un fel de DN, dar nu exagerat de circulat. Aici mai găsești și terase. Și eu m-am oprit și m-am revigorat cu un radler. Aceasta este porțiunea de traseu comună între cele două bucle. Cu alte cuvinte, o vei pedala și la dus și la întors.
Pe la km 25 facem stânga și începem a doua buclă. Ca idee, bucla asta este mai sălbatică și mai puțin populata. Așadar, asigură-te că ai suficientă hidratare la tine. Bucla începe cu coborâre spre satul Desimi și spre mare. Undeva la km 30 ești iarăși la nivelul mării unde vei pedala puțin pe plat, dar în curând începe iarăși urcarea. Aceasta va ține până pe la km 37. Atenție iarăși pentru că este zonă pustie, deci ai nevoie de apă.
De aici începe coborârea spre satul Poros unde găsești apă la o cișmea. Mai departe coborârea continuă până la asfaltul pe care am venit mai devreme. Vei ajunge la intersecția de unde ai început bucla, iar acum vei face stânga pentru a începe returul. Să nu uităm însă că mai avem de pedalat jumătate din bucla 1.
Pe la km 45 facem dreapta și intrăm pe partea a doua a primei bucle. Deja de pa la km 41 suntem pe coborâre, care continuă și mai departe până pe la km 47 unde vine o mică urcare. După asta mai avem doar coborâre până înapoi în Vasiliki.
Porto Katsiki Loop & Sivros Loop
Tura are 47 km și 1.166 m diferență de nivel, este deci mai ușoară decât prima, chiar și ceva mai umbrită. De data asta începem din satul Ponti, cu o urcare serioasă de aproape 9 km. Vei urca de la zero metri altitudine până la 600. E ceva. Însă partea bună e că ai făcut aproape jumate din întraga tură, pentru că de aici ai la vale sau plat până pe la km 18 când mai ai o urcare mică, apoi coborâre iar până înapoi în satul Ponti. Până aici vei fi pedalat pe coasta vestică a insulei, iarăși o zonă mai pustie, dar mai verde și totuși mai circulată decât ce-am găsit în tura anterioară.
Reîntors în Ponti, vei pedala acum spre bucla a doua, care începe pe la km 27 unde vei face stânga. Vei începe să pedalezi pe drumuri asfaltate, dar foarte secundare, drumurile de țara dintre livezile cu măslini și făbricuțele de ulei de măsline ale localnicilor. Reîncepe urcarea, iar pe la km 34 ajungi la două izvoare. Unul este la drum, iar celălalt pe poteca mică ce se desprinde spre dreapta. Dacă o iei pe aici, poți tăia serpentinele care urcă pe asfalt. Mai mult, ajungi chiar la o cascadă. Aici zona este foarte umbroasă și te poți răcori.
De la izvoare urcare continuă până în satul Syvros, iar mai departe avem ceva plat și niște urcări mici. De pe la km 38 însă începe coborârea finală, până înapoi în Vasiliki și mai departe Ponti.
Stavrota Peak & Old Military Base
Tura asta are 53 km și 1.500 m diferență de nivel, așadar și asta este destul de grea, mai ales dacă e cald. Însă cumva mi s-a părut totuși mai ușoară decât prima. Tura asta are ca puncte de interes cel mai înalt vârf al insulei, Stavrota, și o veche bază militară abandonată.
Foarte important de reținut este că vârful Stavrota din Lefkada nu este turistic. Adică, abia se vede poteca ce urcă până sus. Este o veche potecă stâncoasă, neîntreținută și foarte slab și rar marcată. Nu e dificilă dpdv tehnic, nu e periculoasă, dar dacă alegi să urci pe vârf, ține-te bine de track-ul gps.
Tot foarte important de reținut din start este că sunt șanse mari să nu poți ajunge cu bicicleta până pe vârf. La un moment dat eu am cedat de la atâta cărat în spate și am lăsat-o la umbra unui măslin sălbatic. De acolo am continuat pe jos cât am mai avut până pe vârf, vârful fiind doar un platou marcat cu un băț și un steag care abia se mai ține agățat. Poteca este bolovănoasă și greu de parcurs cu pantofi de bicicletă, dacă au talpă mai rigidă. Ai mei au avut.
Așadar, pornim tura din Ponti sau Vasiliki și pregătește-te pentru cățărarea vieții tale! Vei avea în jur de 19 km urcare. Vei pedala de la zero metri altitudine până pe la 1000. Din Syvros, care-i pe la km 8, va începe o serie de serpentine cum rar ai mai văzut. Din păcate le faci la deal. Desigur, le poți face la vale dacă alegi să faci tura în sens invers.
Totul e asfaltat până aici. De la km 19, unde se termina prima urcare, începi s-o iei la vale însă doar puțin, iar pe la km 22 părăsești asfaltul, făcând stânga în ac de păr, pe drum de piatră, pentru a o lua spre vârful Stavrota. Până pe vârf ai doar vreo 3 km, dar care nu vor fi ușori, mai ales dacă e cald. De la asfalt vei mai pedala în jur de 2,3 km pe drum de piatră, apoi începe poteca. Și aceasta este pedalabilă, însă doar puțin, la început. După cum spuneam și mai sus, la un moment dat eu am lăsat bicicleta sub un pom și am continuat pe jos ultimele sute de metri până pe vârf. Din loc în loc se vede pe pietre un fel de marcaj, însă cel mai bine te ții de track-ul gps.
Reîntors la asfalt pornești acum spre “Old Military Base” cum e cunoscută în zonă, și care nu este la drumul principal. Trebuie să deviezi de la traseu pentru a o vizita. Până la baza militara vei trece și pe lângă schitul Agios Donatos. Aici găsești o zonă interesantă, un mic platou cu mai multe fântânițe. Cred că una singura poate fi folosită, așa că nu rata ocazia să-ți refaci rezervă cu apă „vie”.
Baza militară este undeva la km 32 al turei. „Părăsind” baza militară părăsită, avem acum o binemeritată coborâre continuă până pe la km 45. Aici mai vine o urcare, dar care nu-i cine știe ce. După care doar coborâre până înapoi în sat.
Cele trei ture sunt destul de grele, dar în special datorita căldurii, dacă alegi să le faci pe timpul verii. O recomandare este să le parcurgi primăvara, cu ocazia zilei de 1 Mai când mulți romani ajung în Grecia. Track-urile gps ale celor trei ture pot fi downloadate de aici.
