Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 250 de biciclete…
Remus Bonta a câștigat, în acest weekend, prima etapă din Cupa Națională organizată la Mărișel. Despre cum a fost competiția cât și alte lucruri interesante despre acest sezon, ne va povesti în articolul de față.
1.Salut Remus și felicitări! Cum s-a prezentat traseul de anul acest de la Mărișel? Cum au fost condițiile?
Salut, Dragoș, și mulțumesc pentru felicitări! Traseul a fost în mare parte același cu cel de anul trecut, dar cu câteva secțiuni noi. La început, am crezut că va fi puțin mai lent decât anul trecut, dar, surprinzător, timpul final a fost cu 10 secunde mai rapid. În ceea ce privește condițiile, vineri dimineața traseul a fost puțin umed, însă până seara s-a uscat suficient pentru a oferi o aderență maximă. Sâmbătă, am avut ceva emoții din cauza prognozei, care anunța ploi în jurul orei 17.
Mă temeam că se va repeta situația de anul trecut, când am pornit pe ploaie. Din fericire, nu a plouat.
2.Ervin Balint s-a calificat primul. Te așteptai să scoată un timp mai bun ca al tău în finală? Cât de tare te-ai dat tu în calificări? Și cât de relevant consideri că este să scoți cel mai bun timp la calificări?
Sincer, nu m-am gândit la timpii finali, deoarece în calificări nu am intrat suficient de încălzit și am avut câteva greșeli care m-au scos din ritm. Ervin Balint s-a calificat primul, dar nu m-am concentrat pe asta, ci pe îmbunătățirea propriei performanțe. În calificări am mers cât de tare am putut fără a forța limitele, folosind această manșă mai mult pentru a testa liniile și viteza pentru finală.
Calificările sunt importante, dar nu consider că timpul cel mai bun în calificări este decisiv. Este esențial să folosești această oportunitate pentru a înțelege mai bine traseul și pentru a te pregăti pentru manșa finală. Performanța în calificări îți oferă un punct de plecare solid, dar adevărata provocare și oportunitate de a străluci se află în finală.
3.Cum a fost finala pentru tine dacă ar fi să te autoevaluezi? Ai făcut greșeli? În general ești precaut și calculat sau riști și lași frâna orice ar fi?
Dacă ar fi să mă autoevaluez, pot spune că finala a fost aproape exact cum mi-l doream, fără greșeli majore. Am avut două secțiuni în care am intrat cu viteză prea mare, ceea ce m-a dezechilibrat puțin, dar nu mi-a afectat ritmul general.
În general, sunt precaut și calculat. La primele competiții, când participam la juniori, obișnuiam să risc mai mult și să las frâna, dar acum mă concentrez pe a fi cât mai constant și pe a minimiza erorile. Astfel, prefer să adopt o abordare echilibrată care îmi permite să mențin un ritm competitiv fără a compromite stabilitatea.
4.Cum evaluezi nivelul actual al cadeților și al juniorilor? Pe cine urmărești mai cu interes dintre aceștia?
Nivelul cadeților și al juniorilor a evoluat enorm recent. Este impresionant să vedem cadeți și juniori în primele 10 locuri la general, ceea ce ne motivează pe noi, elita.
Un sportiv pe care îl urmăresc cu interes este Matei Hutanu, care arată o mare pasiune și face progrese constante. Este clar că viitorul acestui sport este pe mâini bune, datorită talentului și determinării acestor tineri.
5.Din ceea ce-ai mai auzit tu până acum, câte concursuri de downhill ar urma să mai fie organizate anul acesta și unde?
Din păcate nu am auzit prea multe detalii concrete despre competițiile de downhill care urmează să fie organizate anul acesta. Cu toate acestea, am consultat calendarul federației și am observat că sunt planificate cel puțin încă o cupă națională și campionatul național. Este de dorit să avem mai multe competiții, având în vedere interesul crescut și numărul impresionant de peste 200 de participanți la prima etapă.
Un calendar competițional mai bogat ar ajuta la dezvoltarea sportului, oferind sportivilor mai multe oportunități de a concura și de a-și îmbunătăți performanțele. Aceasta ar fi benefică atât pentru sportivi, cât și pentru public, contribuind la creșterea vizibilității și popularității downhill-ului în România. Sper ca organizatorii să ia în considerare acest entuziasm și să adauge mai multe evenimente în calendarul competițional.
Cu un număr mai mare de competiții, putem atrage și mai mulți participanți, inclusiv pe cei tineri care doresc să se implice în acest sport. Aceasta ar crea o comunitate mai puternică și mai unită de downhill, în care sportivii să se sprijine reciproc și să crească împreună.
6.Crezi că numărul acestor concursuri este insuficient? Și dacă da, care sunt cauzele? Pare că numărul participanților este în continua creștere.
Da, cred că numărul actual al concursurilor este insuficient, mai ales având în vedere creșterea constantă a numărului de participanți. Una dintre principalele cauze ale acestei situații pare să fie lipsa sponsorilor. Organizarea unui concurs de downhill implică costuri semnificative, iar găsirea sponsorilor potriviți poate fi dificilă.
În plus, există și alte provocări logistice, cum ar fi asigurarea transportului participanților către startul traseului, ceea ce poate fi un factor limitativ pentru organizatori. Din punctul meu de vedere, ar fi de ajutor ca și instituțiile publice să ofere mai mult sprijin scenei gravitaționale. Prin acordarea de fonduri sau prin facilitarea procesului de obținere a autorizațiilor și permiselor necesare pentru organizarea competițiilor, autoritățile ar putea contribui semnificativ la creșterea numărului de evenimente de downhill.
Astfel, s-ar putea crea o infrastructură mai solidă pentru acest sport și s-ar putea promova dezvoltarea continuă a comunității de downhill din România.
7.La ce competiții în afara țării vei mai participa anul acesta?
Anul acesta, am în intenție să particip la toate cupele europene. În plus, dacă reușesc să îmi gestionez bugetul corespunzător, îmi doresc să particip și la campionatele mondiale, unde sper să reprezint cu succes țara mea.
8.Și de final, povestește-ne un pic și despre bicicleta cu care ai concurat.
La această etapă, am concurat cu o bicicletă specializată pentru downhill, un Specialized Demo Race, pe care am făcut câteva mici modificări pentru a se potrivi mai bine stilului meu de pilotaj. Cadrul este de dimensiune S4, dar fiind cel mai mare disponibil la Specialized și prea mic pentru înălțimea mea, am fost nevoit să schimb cuvetaria și să adaug una excentrică pentru a ajusta geometria. Pentru mine, o roată de 29 de inci pe spate este mai avantajoasă, oferindu-mi mai multă stabilitate și tracțiune.
Componentele cheie ale bicicletei includ un ghidon Renthal cu diametrul de 31.8 și un rise de 30mm, o pipă Gravity Light, frâne Hayes Dominion, butuc față Industry Nine, butuc spate DT Swiss 350, și jante Swiss EX471, echipate cu cauciucuri Continental Kryptotal.În ceea ce privește reglajele suspensiilor, am folosit o presiune de 95 psi în camera principală a furcii și 220 psi în camera de ramp-up. Pentru amortizor, am folosit un arc de 411 lbs și am ajustat compresia și revenirea pentru a se potrivi terenului și stilului meu de condus. Presiunea în roți a fost setată la 22 psi în față și 25 psi în spate, iar nu am folosit protecții de jantă pentru a menține greutatea cât mai redusă.
Aceste ajustări și modificări mici au făcut ca bicicleta să fie perfectă pentru mine în timpul competiției, oferindu-mi confort și performanță pe traseu.
Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 250 de biciclete testate și evaluate în mod obiectiv. Pedalează din 1998 pe mountainbike și din 2009, aproape zilnic, pe site-ul de față.