Acum citesti
Pedalând prin Maramureş, în natură

Traseul de faţă, în opinia mea, este unul dintre cele mai reuşite trasee ce se pot face prin judeţul Maramureş, şi asta din 2 motive:

– cuprinde atracţii turistice deosebit de frumoase precum Creasta Cocoşului, staţiunea Izvoare, Lacul de Acumulare Firiza, dar şi multe altele
– traseul satisface plăcerile oricărui ciclist, deoarece include atât urcări, cât şi coborâri, atât pe asfalt, pe drum pavat precum şi pe poteci de pădure.

E un traseu cu o lungime de aproximativ 62 de kilometri, pe o diferenţă de nivel de circa 800 de metri. Se porneşte din localitatea Baia Mare înspre localitatea Baia Sprie şi se ajunge tot în Baia Mare, însa pe o rută diferită.

Pozele din cadrul acestui articol sunt din mai multe perioade ale anului, de fiecare dată când am facut traseul natura fiind îmbrăcată în ‘straie’ noi.

Prima parte a traseului

Plecarea se face din Baia Mare înspre Baia Sprie pe drumul naţional DN 18. Se trece prin localităţile Tauţii de Sus şi Baia Sprie iar la vederea indicatorului către Mogoşa se face dreapta, părăsind astfel DN 18. De aici suntem înconjuraţi de pădure, dar drumul rămâne încă asfaltat. După 3 km, dacă mergem pe drumul din dreapta ajungem cam după un alt kilometru la staţiunea Mogoşa, unde se află şi Lacul Bodi; întreaga zonă e deosebit de frumoasă şi de liniştitoare. Pe lac deseori se pot vedea şi raţe sălbatice.

La 500 de metri mai în sus de drumul ce duce către Staţiunea Mogoşa este un alt drum care duce către Complexul Turistic Şuior, putându-se merge şi până acolo, fiind doar aproximativ o jumătate de kilometru de pedalat.

Până în acest loc traseul se poate face şi pe timp de iarnă, cu condiţia să fii echipat corespunzător condiţiilor meteo. Lacul Bodi iarna, mai ales când e îngheţat, arată spectaculos. De altfel, acest lac este o atracţie turistică pe tot parcursul anului.

Continuând drumul mai în sus de cele două staţiuni, ne îndreptăm, pe un drum pavat cu plăci de beton, însă destul de erodat, către, cândva funcţionala, mina Şuior. Drumul acesta nefiind circulat de maşini, toamna se transformă într-un minunat covor de frunze.

Ajungem la mină după doar câţiva kilometri. Intrăm în curtea acesteia şi alegem drumul ce iese din curte chiar prin mijlocul ei. De aici drumul e pavat cu piatră cubică şi o să ne scoată în scurt timp într-o poiană, Poiana Boului. Brazii prezenţi din când în când pe marginea drumului întregesc frumuseţea zonei, o zona liniştită şi plină de aer curat, aer de munte.

Ajungem în Poiana Boului şi urmând drumul pe sub cariera din apropiere, ajungem în scurt timp la un drum marcat cu bandă roşie Hanul Pintea Viteazul – Creasta Cocoşului. Dacă timpul permite, se poate alege acest drum marcat pentru a merge până la baza Crestei Cocoşului (o colină ascuţită, crenelată, de circa 200 m lungime, aflată la o altitudine medie de 1200 m), unde se află şi un tău, Tăul Morarenilor, având până acolo de pedalat în jur de 3,5 km. La tău, solul îţi dă senzaţia că ai fi pe nişte nori de puf, o senzaţie extrem de plăcută. Creasta Cocoşului oglindită în apa tăului conferă zonei un aer aparte. Zona aceasta este arie naturală protejată încadrată la categoria monumente ale naturii.

Până în acest punct, însumând o distanţă de aproximativ 20 de kilometri, traseul a însemnat doar urcare, mai accentuată în ultima parte, de la intersecţia cu drumul ce duce către Complexul Turistic Şuior şi până în Poiana Boului.

Urmând drumul marcat de la Creasta Cocoşului înspre Hanul Pintea Viteazul, traversăm Poiana Boului, iar aproape de han intrăm din nou în pădure. Prin această zonă am avut ocazia, toamna, să văd şi 2 căprioare.

La han, care se află la o altitudine de 987 m, pe muntele Gutâi, putem să ne relaxam pe o terasă, să servim o masă caldă sau să ne răcorim alături de o băutură rece.

După o pauză bine meritată, ne continuăm traseul, aş putea zice, în cea de-a doua parte a lui. Pentru cei care însă doresc să scurteze traseul, sau vor să coboare întreg muntele Gutâi (numit uneori şi Muntele Gutin), hanul fiind punctul cel mai înalt al şoselei care îl traversează, au opţiunea de a-l coborî înspre Baia Sprie, trecând prin zona intersecţiei cu drumul ce duce la Mogoşa, de aici drumul fiind identic cu partea de început a traseului, însă în sens invers.

Partea a II-a a traseului

Începem această cea de-a doua parte a traseului nostru prin a coborî cam 2 kilometri înspre localitatea Mara, o coborâre în serpentine, de pe care ne putem încânta privirea şi cu o magnifică panoramă asupra zonei Creastei Cocoşului.

După cei aproximativ 2 kilometri de coborâre pe asfalt, o luăm pe drumul ce ne indică către Staţiunea Izvoare, un drum situat în stânga şoselei. Drumul nu mai e asfaltat, e doar pietruit, şi asta îl face să fie cu atât mai frumos. Urcăm puţin şi ajungem la o altă carieră, de unde se poate vedea drumul în serpentine ce coboară spre localitatea Mara. Imaginea este una frumoasă, deoarece putem diferenţia diferite nivele ale drumului, drum care este înconjurat de pădure.

Trecem şi printr-o zonă împădurită cu brazi, destul de întunecoasă, trecem şi pe lângă un pârâu ce curge şiroaie de pe un deal şi avem parte şi de o coborâre frumoasă la vreo 3-4 kilometri lungime, până într-o poieniţă de vis în care se află câţiva brazi, un pârâu ce trece prin mijlocul ei şi unde poţi auzi doar păsările şi greierii, într-o armonie de vis.

Mai mergem ce mergem şi ajungem în staţiunea Izvoare, trecând la un moment dat şi pe lângă un drum în stânga ce duce către vârful Igniş (1307 m).

În staţiune putem din nou să bem şi să mâncăm. Deasemenea aici găsim şi cazare.

Din staţiunea Izvoare avem din nou parte de asfalt, o coborâre abruptă pe o distanţă de circa 8 km fiind de-a dreptul excepţională, o coborâre cu multe zone împădurite, fiind de atfel una din coborârile mele preferate pe asfalt.

După această coborâre, ajungem în zona locuibilă limitrofă oraşului Baia Mare, un cartier ce parcă nici nu ţine de Baia Mare, aflat la mai bine de 10 km de centrul oraşului. Mai pedalăm în jur de 2 km şi ajungem la Lacul Baraj Firiza, lacul de acumulare al oraşului Baia Mare. Ca să ajungem pe malul lacului trebuie să coborâm puţin pe o potecă, însă merită, căci priveliştea de lângă lac e superbă în orice anotimp. De la acest lac şi până în centrul oraşului mai avem de mers vreo 8 km. Avem din nou parte de o coborâre pe un drum pavat la vreo 2 km lungime. Ajungem apoi în cartierul Ferenziu al Băii Mari, unde este şi Limpedea, o stâncă preferată de multă lume, pentru căţărări.

Traseul se poate face lejer în 5 ore de pedalat, la care se mai pot adăuga câteva ore de relaxare şi admirat natura. O minimă pregătire fizică e necesară pentru o parcurgere cât mai plăcută a traseului, fiind totuşi vorba despre o diferenţă de nivel de circa 800 de m.

De fiecare dată când am făcut acest traseu am avut satisfacţia unei zile reuşite, a unei zile în care am putut să mă bucur de natură, de aer curat. Când mă uit la poze spun de fiecare data atât: „mi-i dor!”.

E un traseu ce merită făcut!

Detalii legate de numărul de kilometrii parcurşi, tipul de drum, altitudinea în diferite puncte strategice ale traseului, precum şi alte informaţii utile, pot fi văzute accesând harta de pe Google Maps , traseul fiind împărţit în 9 părţi + altele 3 (marcate cu negru), acestea din urmă reprezentând drumul către Staţiunea Mogoşa, cel către Complexul Turistic Şuior, precum şi cel de scurtare a traseului. Informaţii legate de diferenţa de nivel parcursă în toate cele 9 părţi ale traseului şi despre numărul de kilometrii ai fiecărei părţi pot fi văzute şi în poza de aici.

Detalii despre punctele de atracţie de pe traseu pot fi găsite şi accesând linkurile de mai jos:

– Staţiunea Mogosa: http://www.mogosa.ro

– Complexul Turistic Şuior: http://www.suior.ro

– Rezervaţia Creasta Cocoşului: http://www.creastacocosului.ro

– Staţiunea Izvoare: http://www.statiuneaizvoare.ro

– Lacul de acumulare Firiza: http://www.firiza.com/descriere.html

Traseul pe bikemap poate fi accesat aici: http://www.bikemap.net/route/1469280 .

Toate pozele pot fi văzute aici: https://picasaweb.google.com/105584265663642236609/PedalandPrinNaturaInMaramures?authuser=0&feat=directlink .

Vă aştept să facem acest traseu împreună! Vă asigur că nu o să vă pară rău!

Trimis de: Emanual Tivadar

Vezi Comentarii (11)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

nineteen − fourteen =