Acum citesti
Bicicleta mea (92): DHS Kreativ

Astăzi prezentăm în rubrica Bicicleta Mea, un DHS Kreativ ce aparține lui Dragoș Anoaica și care a ajuns la el din pură întâmplare.

dhs_kreativ1

Bicicleta pe care v-o prezint are o poveste destul de interesantă. Este vorba de un DHS Kreativ (şi cu cadru de damă, pe deasupra), fiind unul dintre cele mai ieftine produse de pe piaţă la momentul ei (vreo 400 RON). A ajuns la mine în 2011, dintr-o întâmplare (câştigată la un concurs), an în care nici măcar nu ştiam să merg pe bicicletă. Desigur, faptul că aveam o bicicletă (şi, mai ales, insistenţele unui coleg de facultate – care mi-a fost şi ,,profesor” în utilizarea bicicletei) m-a determinat ca, la 22 de ani, să mă urc prima dată pe o bicicletă, astăzi folosind-o – atunci când vremea permite – inclusiv pentru mersul la serviciu.

Revenind la bicicletă, nu consider că am făcut mari modificări la ea: o şa mai confortabilă (cu arc) şi o ţeavă mai lungă (cea originală era prea scurtă pentru mine), 2 jante pe faţă (prima îndoită de o maşină, şoferul plătind paguba, a doua îndoită de 2 biciclişti care m-au făcut armonică într-o altă bicicletă… şi care apoi au plecat mai departe, prin urmare am pus jantă dublă, evident din banii mei) şi pinioanele (înainte de Prima Evadare, se pare că 3 ani le-a fost de ajuns celor originale), primind un mic set Shimano MF-TZ20 în locul celor cu care a fost livrată.

Din punct de vedere al performanţei, e clar că nu se poate compara cu ce s-a mai prezentat în această rubrică… schimbătoarele schimbă ce vor şi cum vor (oricum, pentru mers prin oraş nu prea e nevoie de schimbat viteze), axul pedalier are un mic joc… cu toate astea, am putut merge destul de bine şi pe drumuri accidentate. Am mers la Babele şi Diham pe ea, am mers la Prima Evadare şi pe majoritatea drumurilor asfaltate şi neasfaltate din Ilfov, am făcut şi 180 km în unele zile, fără a avea măcar o pană în 3 ani.

Nu ştiu cât de lungă va mai fi viaţa ei (deocamdată mă gândesc cu ce să o înlocuiesc).

Totuşi, orice bicicletă e mult mai bună decât nicio bicicletă, iar acest DHS încă îşi face treaba decent.
Fotografia este făcută pe 26.05.2013, pe DN1, în apropiere de Ciolpani, după o primă repriză de ploaie (a doua a început la Ciolpani şi nu s-a mai terminat până la Bucureşti).

Vezi Comentarii (12)
  • Felicitari !!! Asa cum am scris si eu in prezentrea bicicletei mele , principalul e spiritul ciclistului ! Abia dupa aceea vine bicicleta . BRAVO !

  • Mulţumesc pentru publicare, mulţumesc pentru susţinere.Chiar nu mă aşteptam să reziste bicicleta (din toţi prietenii biciclişti pe care-i am, niciunul nu se aştepta să reziste). Am chinuit-o destul de mult (Diham – http://transport-in-comun.ro/forumuri/Diham4.jpg , coborând de la Piatra Arsă – https://fbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash4/734741_415848165168369_83934371_n.jpg , undeva spre Bolboci – http://transport-in-comun.ro/forumuri/bicla5.jpg ), fără mari probleme cu ea. Şi prin Bucureşti o chinui destul de mult (cred că fac mai mult MTB spre serviciu şi retur decât cei care bat munţii… mii de gropi, borduri, canale şi obişnuitele valuri de asfalt din staţiile RATB)… de fapt, toate lucrurile ,,nasoale” mi s-au întâmplat doar în Bucureşti… mi-a sărit o pedală acum vreo 2 luni, după ce am trimis mailul pentru această rubrică am făcut pană (snake-byte, că în Bucureşti trebuie să sari zeci de borduri zilnic) la roata din faţă, iar azi m-am trezit cu roata din spate dezumflată când am plecat de la muncă.

  • Frumoasa si onesta descriere! Cum zicea cineva mai sus, spiritul biciclistului face toti banii 🙂
    E trist cand cineva isi ia o bicicleta fffff scumpa pentru plimbari de weekend prin parc…
    In schimb, e extrem de frumos cand cineva isi creeaza amintiri frumoase cu ajutorul unei biciclete ieftine. Amintirile, alea conteaza 😉
    Felicitari, inca o data 🙂

  • Incearca sa umfli roata fata cat mai mult, ca sa nu mai ai probleme cu bordurile si penele.Te-ar fi ajutat o furca cu amortizor la treaba asta, dar pana la urma te descurci foarte bine cu ce ai.Spor la pedalat!

  • Roata din faţă, de regulă, e uflată la 2,6 bar (dar umflu roţile cam o dată pe lună… în timp presiunea mai scade). Nu ştiu cât ţine (cauciucul cică ar rezista până la 3,5 bar, dar nu ştiu camera cât poate), mi-e să nu o bubui.
    Mai adăugăm la ,,defecte” o spiţă ruptă acum câteva zile (prin Bucureşti, evident) şi un schimbător de foi rupt în 3 (!) ieri, după trecerea printr-un şanţ prost astupat cu 40 la oră (deh, nu se vedea). Cred că în ultima lună mi s-au întâmplat toate lucrurile nasoale care mi se puteau întâmpla (mai rămâne să se rupă cadrul, Doamne fereşte), după ce din 2011 nu am avut nici măcar o pană.
    După toate astea, tot mai mult simt nevoia să mă îndrept către un MTB.

  • foarte tare, deci se poate circula mult si cu biciclete ieftine ca doar tot pe roti marg si alea scumpe si alea ieftine mai importanta este placerea

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

fourteen − 10 =