Finalul sezonului de mountain biking este un moment nedorit pentru cei mai mulți, dar așteptat de alții – poate nu neapărat din motivele cele mai evidente. În ultima categorie se numără cu siguranță și riderii care la finalul lunii septembrie s-au încumetat la Trails Of Joy 2022, un mountain bike camp marca The North Quest desfășurat în Toscana, inima Italiei. Aici combinația dintre peisaje, orașe istorice, mâncare bună, vinuri plăcute și bineînțeles marea, devine greu de egalat.
În acest mix ajunge să arunci un condiment preferat, cum ar fi mountain bikeul iar ecuația devine și mai plăcută. Timp de două săptămâni, două grupe de rideri cu dorințe complet diferite au aterizat la Roma și s-au deplasat spre Mecca mountain bikingului din zonă. Prea puțin cunoscută la noi, dar super apreciată de riderii care s-au săturat de bikeparkuri prelucrate până la cel mai mic detaliu, Toscana îți propune zeci de kilometri de poteci naturale (ajutate puțin de localnici) pe dealurile aparent lejere de la malul mării Tireniene.
Gustat anul acesta de aproape 40 de rideri, Trails of Joy devine deja de la a doua ediție unul dintre cele mai îndrăgite campuri concepute de The North Quest (TNQ) și cu siguranță unul dintre puținele campuri în care riderii mai puțin fit și mai puțin tehnici găsesc de asemenea o ofertă de trasee atractive.
Cum a fost în concret Trails of Joy?
Greu de rezumat. 6 zile de mountain biking, cine în restaurante atent alese, două zile la mare și o zi într-una dintre cele mai cunoscute locații cu apă termală – ar fi doar câteva din reperele unice pe care le găsești în această combinație la Trails of Joy. Atractiv pentru categorii diferite de rideri, de la cei care preferă coborârile de enduro dar au asistența unui ebike pe urcări, la riderii care preferă să se relaxeze pe drumuri mai puțin tehnice, Trails of Joy a avut în ofertă ceva pentru toți.
Prima săptămâna a fost rezervată riderilor mai tehnici, majoritatea pe ebike, dar și câtorva clienți fideli – pregătiți fizic și tehnic pentru a face față provocărilor toscane cu biciclete “acustice”. Dacă te întrebi ce mai e și aia, află că orice bicicletă fără asistență (motor) poartă termenul de “acustic” undeva în nordul țării, asta dacă întrebi grupa potrivită de rideri.
Cea de a doua săptămână a fost una mai lejeră în care traseele mai scurte nu au conținut prea multe zone tehnice – astfel încât și pasionații mai puțini sportivi au putut să savureze la fel de tare clipele petrecute pe biciclete. Ceea ce s-a putut constata cu lejeritate este că numărul bicicletelor electrice a depășit cu mult pe cel al bicicletelor obișnuite (acustice)! Acest aspect chiar dacă e privit cu reținere de mulți tradiționaliști înseamnă un singur lucru: tot mai multe persoane care în trecut nu ar fi avut acces la astfel de experiențe pe două roți, au acum plăcerea să savureze coborârile căutate fără shuttle și fără sute de ore de antrenamente dedicate.
Pe terenul de joacă preferat de Nino Schurter sau Kate Courtney, riderii de la Trails of Joy au făcut cunoștință cu elemente tehnice inedite, au constatat că nu e nevoie de altitudini mari sau munți interminabili pentru a savura coborâri epice și, credem noi, au rămas cu amintiri plăcute și o vacanță solicitantă dar de neuitat. Pentru că nu are rost să scriem zeci de pagini, lăsăm o mică parte din poze să vorbească în locul nostru. Enjoy!
