Horaţiu pedalează şi merge pe munte de când se ştie,…
Alergarea este un sport extrem de popular, cu multe variante, mult mai practicat în lume decât ciclismul. Freerider.ro are o secțiune de alergare dar nu am publicat prea multe despre această temă: niște teste (destul de puține) de echipament și câteva anunțuri și rapoarte de cursă.
Intenționăm să schimbăm asta, deoarece mulți dintre cititorii Freerider.ro practică sau își doresc să încerce și acest sport. În măsura posibilităților vom încerca să aducem informații utile: despre antrenament, echipament, competiții, teste și multe altele.
De fapt, o parte dintre noi chiar practică alergarea destul de mult, așa că nu ne va fi foarte greu să aducem pentru voi informații utile din domeniu.
De ce alergare?
Alergarea este sportul cel mai simplu de practicat. Efectiv iei un tricou, un șort și o pereche de pantofi sport, ieși pe ușă și începi să alergi. Costurile cu echipamentul sunt minime și orice alee din parc sau trotuar poate deveni pista ta de antrenament! Nimic nu se compară cu asta. Ciclismul în comparație implică o bicicletă care trebuie păstrată undeva, întreținută, reparată iar odată rezolvate toate astea, ieși cu ea în fața casei/blocului unde va trebui să iei în piept traficul auto (dacă nu ai noroc ca una dintre foarte puținele piste de biciclete să treacă fix pe sub geamul tău). Abia după câteva zeci de minute de pedalat vei ajunge undeva unde să poți să te simți bine, liber.
Alergarea este un sport foarte intens. Mult mai intens decât pedalatul. Practic la alergare efortul e constant: tragi de tine pe plat, pe urcare dar și pe coborâre! Da, cu bicicleta pe coborâre te relaxezi (bineînțeles, nu pe un traseu dificil de MTB). Pe bicicletă dacă te oprești din pedalat 30 de secunde, vei continua să mergi. Nu, la alergat efortul e intens și e continuu. Ce înseamnă asta pentru sportivul amator ce are tot mai puțin timp la dispoziție? Înseamnă că poți înghesui în 30 de minute sau o oră un antrenament la fel de intens ca unul de bicicletă de 2-3 ore sau mai mult. Asta dacă nu iei în considerare și primul aspect, că poți începe să alergi direct din fața casei!
Și atunci de ce nu aleargă toată lumea?
Păi în primul rând nu e atât de ușor. Sincer, orice obez poate să se urce pe o bicicletă suficient de rezistentă și să o ia din loc, cu condiția că știe să își țină echilibrul. Alergarea e mult mai grea. Cine o face pentru prima dată riscă să nu reușească să parcurgă mai mult de câteva sute de metri. 1 km ar fi chiar un rezultat bun. Să ajungi să alergi, pentru cea mai mare parte din oameni, înseamă un pic de muncă. Vestea bună e că rezultatele, cu puțină ambiție, se vor vedea destul de repede. Primul pas, de inițiere, e considerat a fi terminat când reușiți să alergați fără pauză 30 de minute! Apoi, urmează alte ambiții ce țin de timp, viteză, distanță…
Ar mai fi și impactul asupra organismului. Orice sport are și un impact negativ asupra corpului, unele mai mult, altele mai puțin. Cel mai puțin dăunător organismului este considerat înotul, unde solicitările asupra sistemului osos și muscular sunt minime. Alergarea se situează undeva pe la mijlocul scalei. Dar aproape orice sport am lua în considerare, efectele benefice asupra sănătății organismului pentru o persoană fără probleme medicale existente anterior sunt mult mai mari decât cele adverse.
În cazul alergării, daunele produse organismului sunt în mare parte cele concentrate pe articulațiile gleznei și genunchilor. O simplă căutare pe Google după acest subiect dezvăluie practic o mică apocalipsă care îi face pe mulți să evite acest sport atât de benefic și la îndemâna oricui. Este oare chiar așa? Bineînțeles că nu! Da, accidentările în alergare sunt o realitate și aproape că nu există alergător să nu fi trecut printr-o tendinită sau o bursită după o cursă grea sau o serie de antrenamente prea intense. Dar majoritatea se tratează fără urmări. Uzura articulațiilor e un alt subiect. Este aceasta accentuată de alergare? Cu siguranță că da, articulațiile genunchilor, gleznelor și șoldului preiau efortul în acest sport. Dar cât de mult sunt afectate? Păi depinde de cât de corect se aleargă și de cât de bine se calculează durata și intensitatea antrenamentului pentru a nu face mai mult decât organismul poate să ducă! Corpul uman e conceput să meargă pe jos nu cu mașina, să alerge nu să pedaleze. Efectiv fiecare mic oscior din laba piciorului, fiecare mușchiuleț al gambei, totul e optimizat pentru mersul pe jos și alergare. Așa că nu e cazul să ne panicăm: tehnica potrivită, echipamentul adecvat, antrenamentul dozat corect – toate acestea pot face din alergare o nouă plăcere. Și toate acestea intenționăm să le prezentăm în detaliu, pentru că am trecut și noi deja prin ele.
Tu alergi? Îți place? Dacă nu, te-ai gândit să începi? E o idee bună să vă prezentăm și informații despre alergare? Așteptăm cu drag părerile voastre!
Horaţiu pedalează şi merge pe munte de când se ştie, dar s-a apucat serios de mountain bike şi de participarea la concursuri în 2006, iar de cursieră în 2010. Când nu pedalează, aleargă pe poteci de munte, iar iarna practică schi-alpinism. Iubeşte potecile de MTB din Carpaţi şi şoselele şerpuitoare ale Alpilor. Zona sa preferată de MTB este Bran-Moieciu.
Felicitari pentru initiativa! Alergarea este un sport frumos mai ales alergarea in teren accidentat, de preferat pe munte. Eu unul practic alergarea indeosebi pe timp de iarna cand iau o pauza de la pedalat pentru a lucra si alte grupe de muschi si a diversifica antrenamentele.
Astept cu interes cat mai multe articole pe acest subiect.
Toate bune!
Astept cu nerabdare articole pentru incepatori. Am 56 de ani, practic ciclismul si inotul, dar de multe ori ma gandesc sa fac si putina alergare.
o idee foarte foarte buna! imi place sa alerg mai mult decat sa pedalez. imi place ca pot alerga si pe ploaie, noroi, zapada, ceea ce cu bicla nu pot face.