A doua zi din cursa enduro Trans-Provence s-a încheiat, iar riderii vor dormi bine la noapte. În timpul zile Ash Smith, directorul de cursă, nu s-a implicat, însă la ultimul check point s-a instalat pentru a felicita concurenţii. Se temea că după primul pasaj de cărat bicicleta va fi linşat de concurenţii care, unii din ei, au fost duşi la limitele nebuniei.
Etapa 2
Distanţă: 38,49km
Urcare: 1710m
Coborâre: 2026m
Cel puţin pentru ziua a 2a Ash este încă în viaţă şi al fel şi concurenţii, însă după prima căţărare a zilei probabil că a fost înţelept din partea sa să se ferească din calea concurenţilor. Din frumosul loc de campare din Prads până în cel mai înalt punct al zilei la aproape 2400m a fost doar urcare de 1400m, de cele mai multe ori cu bicicleta în spinare.
Şi dacă asta nu era suficient să „crizeze” şi mai mult participanţii, din vârf şi până la prima etapă specială riderii au trebuit de cele mai multe ori să coboare pe lângă bicicletă întrucât zona era prea tehnică pentru majoritatea. O dimineaţă foarte grea pentru unii. În funcţie de unde priveai era ori o plimbare într-un parc foarte vertical ori o căţărare spre Mordor.
În ciuda acestui lucru sau mulţumită lui, pe măsură ce concurenţii treceau linia de sosire majoritatea se pare că uitaseră deja de suferinţele prin care trecuseră, iar acum povesteau cu bucurie despre celelalte 3 etape ale zilei.
[vimeo id=”106851537″ width=”600″ height=”350″]
