Așa cum majoritatea știm deja, schiurile de tură nu funcționează la deal, pe zăpadă la munte, fără pieile de focă atașate. Pieile de focă sunt benzi de material, asemănător mochetei, care se lipesc pe talpa schiului și oferă tracțiune foarte bună la deal, pe zăpadă, chiar și gheață.
Cuprins:
- Ghid pentru începători
- Tipurile de schiuri de tură
- Tipurile de clăpari pentru schi de tură
- Tipurile de legături pentru schi de tură
- Tipurile de piei de focă
Li se spune „piei de focă” pentru că în trecut, când au fost inventate, acestea chiar erau făcute din piele și blană de focă. Desigur, astăzi nu mai folosim așa ceva, întrucât blana de focă a fost înlocuită fie cu material sintetic, nailon, fie cu alt material natural, mohairul sau o combinație între cele două. Rezultă de aici că avem trei tipuri de piei de focă: din nailon (plastic), mohair (o lână) sau nailon și mohair. Fiecare din cele trei tipuri oferă, pe munte, avantaje și dezavantaje, iar mai jos le vom explica.
Cum funcționează pieile de focă, cum oferă aderență pe zăpadă?
Principul este simplu. Dacă ai „mângâiat” vreodată o mochetă, ai observat că într-o direcție este lin, dar dacă miști mâna în cealaltă direcție, mișcarea este îngreunată. Practic miști mâna „în răspăr”. La fel se întâmplă și la pieile de focă, întrucât fibrele naturale sau artificiale care le alcătuiesc, sunt orientate spre spatele schiului. Astfel, la deal pieile aluneca pe zăpadă, în schimb invers firul fibrei se înfige în zăpadă și oferă aderență.
Pieile de foca sintetice – din nailon
Pieile sintetice sunt fabricate în mod normal din nailon, dar există și variante, mai rar întâlnite, produse din polietilenă, alt tip de plastic. Avantajele pieilor sintetice este că sunt mai rezistente în timp și oferă tracțiune foarte bună la deal. În schimb alunecă mai greu. De asemenea, pieile sintetice sunt în general mai ieftine decât cele din mohair sau amestec mohair-sintetic.
Poți considera regulă de baza faptul că ce are aderență bună la deal, alunecă mai greu la vale
Pieile de focă naturale – din mohair
Aceste piei oferă o combinație bună între aderență și alunecare. Un alt avantaj al lor este că sunt mai ușoare. În schimb sunt mai puțin rezistente în timp (încep să nu mai ofere suficientă aderență) și sunt mai scumpe decât cele din nailon.
Pieile de focă din material mix – nailon și mohair
Aceste piei par a fi alegerea perfectă, întrucât oferă un compromis bun între aderență, alunecare, greutate, rezistență în timp și preț.
Care piei de focă sunt corecte pentru mine?
Alegerea corectă a pieilor de focă ține de tipul de schi de tură pe care dorești să îl faci. Dacă obișnuiești să faci excursii scurte, de jumătate de zi, și nici prea des, atunci merita mai mult pieile sintetice, pentru că la astfel de ture contează mai puțin greutatea pieilor și faptul că alunecă mai greu la vale, dar și la deal.
Pe de alta parte, dacă îți plac turele lungi, de zeci de kilometri, care durează o zi întreagă și se prelungesc chiar și în noapte, sau obișnuiești să participi la concursuri, atunci merită pieile din mohair, mai ușoare și care la deal aluneca mai ușor, așadar efort mai mic la urcare. E drept și ca mohairul se uzează mai repede, dar știm că, în general, performanța ridicată nu este tot timpul compatibilă cu fiabilitatea.
Oricum, nu te gândi că le uzezi într-o singură ieșire la munte, sau într-o lună. În funcție de cât de des le folosești, poate va fi nevoie să le înlocuiești la începutul sezonului următor. Însă majoritatea dintre noi, le folosesc fără probleme măcar 4-5 ierni. În consecință, pentru cei mai mulți pasionați amatori, pieile sintetice ar trebui să fie mai mult decât suficiente, alegerea și mai bună fiind mixul sintetic-mohair.
Tipuri de material al pieilor, plierea, suplețea, adezivul
Este de preferat ca atunci când ești pe munte, ești pe coborâre și nu folosești pieile, să le pliezi cât mai mic, să le rulezi, pentru a avea ușor loc în buzunare sau pentru a ocupa loc puțin în rucsac. Însă nu toate pieile sunt la fel. Unele materiale sunt tari și robuste, iar altele sunt moi și foarte ușor de rulat.
Este de preferat să ai piei moi, pentru a le manevra mai ușor, însă aceste pot avea neajunsul de a permite mai ușor zăpezii să se acumuleze între ele și schi. Asta pentru că materialul mai rigid, tinde să nu facă cute și practic să stea perfect întins pe talpa schiului.
Și adezivul diferă mult. Unele sunt foarte puternice, altele mai puțin. Avantajul adezivului puternic este că ai garanție mai mare în timpul turei, că nu se va dezlipi de pe schi, dar și că se va lipi mai ușor la temperaturi foarte scăzute sau în condiții dificile de umezeală. Dezavantajul este că nu le poți pune la păstrare, în buzunar sau rucsac pe timpul turei, adeziv-pe-adeziv, pentru că nu le vei mai dezlipi niciodată.
Avantajul principal al adezivului mai puțin lipicios este că poți scoate pieile de pe schiuri, fără să fie nevoie să dai schiurile jos din picioare, un avantaj important dacă ești la concurs. De asemenea, le poți stoca una de alta, pe partea lipicioasă, fără să-ți fie teamă că nu le mai dezlipești. Dezavantajul acestui adeziv este că pe parcursul același zile, dacă scoți și pui piele de mai multe ori pe schiuri, mai ales dacă și adezivul se udă, este posibil să nu se mai lipească de talpa schiului.
Ponturi pentru folosirea corectă și eficientă pe munte a pieilor de focă
Este important să păstrezi uscată partea lipicioasă a pieilor, cea care se lipește de talpa schiului. Un lipici umed, acoperit cu urme de zăpadă, fire de păr/blana animalelor de companie, ace de brad, se va lipi mai greu de schi.
Pe munte, înainte să pui înapoi pe schi pieile, asigură-te că ai curățat bine partea lipicioasă. Dacă nu ai o racletă specială, iar pe piei ai depuneri de zăpadă care a înghețat, cea mai eficientă metodă de îndepărtare a gheții este să răzui pieile de cantul schiului. Înfigi schiul în zăpadă, iar pieile le răzui de la stânga la dreapta, și invers.
O metodă foarte bună prin care eviți să ai pieile cu zăpadă/gheață atunci când trebuie să le pui înapoi pe schiuri, este ca pe perioada cât nu le folosești, spre exemplu ești pe o coborâre lungă, să le ții în interiorul hainelor, nu în rucsac. Multe jachete speciale pentru schi de tură, au pe piept două buzunare mari, special să pui acolo pieile. De la căldura corpului, mare parte din zăpadă/gheața depusă, se va topi. Dacă geaca este buna, nici tu nu te vei uda.
Acumularea de zăpadă și gheață între piei și schi, se întâmplă în general, la vârf și cozi. Pentru a nu fi nevoit să o topești în interiorul jachetei, când faci tranziția și scoți pieile de pe schiuri, asigură-te că le cureți cât mai bine de zăpadă, la vârf și coadă.
În situații extreme, când zone mari din piei nu se mai lipesc deloc de schi, poți folosi bucați de scotch “power tape” sau chiar chingi înguste, pentru a fixa temporar pieile în zonele care nu se mai lipesc. Desigur, trebuie să și ai la tine powertape, respectiv chingi.
Zăpada se poate depune pe piei și pe partea care intră în contact cu zăpada, în special dacă pieile sunt umede, spre exemplu ai traversat un pârâu, nu ai fost atent și ai atins puțin apa. Sau dacă zăpada este ușor topita. Dacă se întâmplă asta, vei începe să înaintezi din ce în ce mai greu, pentru că schiurile nu mai au aceeași aderenta, dar nici nu mai alunecă bine la deal. De asemenea, devin și din ce în ce mai grele. Pentru a minimiza acest risc, este bine ca înainte de tură să dai pe foci cu un strat de ceară specială. O găsești în general în doua variante de culori: roșu – pentru vreme caldă (de la 0 la -10 grade) și albastru – pentru vreme rece (de la -10 la -30 grade). Dacă afară sunt și mai puțin de 30 de grade, mai bine stai acasă. Ceara se vinde în general împreună cu o racletă mică, pe care o poți avea cu tine pe munte.
Este de preferat ca pe munte, la vale, să scoți pieile de focă. Dacă urmează o coborâre lungă, este evident că le scoți. Însă dacă urmează doar o traversare la vale, o poți face cu pieile instalate. Asigură-te doar că o faci cu viteză mică și de preferat în linie dreaptă, întrucât schiurile devin mult mai incontrolabile când au pieile puse. Este important să aluneci cu ele la viteză mică pentru a evita uzura prematură, dar și pentru a păstra controlul.
La finalul zilei, pune pieile la uscat. Ai grija ca adezivul să nu intre în contact cu nimic, iar dacă nu poți evita căldura directa, spre exemplu totul se usucă în jurul sobei de la cabană, asigură-te că la lași lângă sobă doar cât este necesar pentru a se usca. Apoi ia-le de acolo și atârnă-le într-un loc ferit de căldură.
Întreținerea pieilor de focă
Ca orice produs care se consumă în timp, și pieile de focă trebuie întreținute, nu doar pentru a rezista mai mult ci și pentru a oferi performanță mai mare pe munte. La fel ca lanțul de bicicletă – cu cât este mai întreținut și corect lubrifiat, cu atât va trebui schimbat mai rar.
Întreținerea înseamnă îngrijirea pieilor în timpul turelor, dar și în off-season. Îngrijire înseamnă inclusiv aplicarea unui strat de ceară, fie când zăpada nu este prietenoasă, fie când urmează să le pui la păstrare peste vară.
Păstrarea pieilor de focă
Când urmează să nu folosești pieile timp îndelungat, spre exemplu în timpul săptămânii sau peste vara, acestea trebuie păstrate într-un loc răcoros, uscat și departe de sursă directă de căldură, calorifer, sobă. Va trebui să le păstrezi lipite de plasa specială cu care vin în general pieile, pentru a proteja adezivul. Mai exista și folia pentru piei, însă de preferat este plasa, întrucât lasă adezivul „să respire”. De preferat este să păstrezi pieile întinse, eventual rulate larg, pentru a evita formarea cutelor permanente. Spre exemplu le poți ține în șifonier, întinse pe bara cu umerașe.
Material de inspirație: offpistemag.com, rei.com, blisterreview.com & experiența proprie.
