Acum citesti
Şugaș Enduro a intrat mai bine ca un gulaș delicios

Prima dată în Ținutul Secuiesc la un concurs. Prima ediție de Şugaș Enduro. Şi primul podium la enduro din viața mea. Multe premiere pentru doar două zile, atât de multe că încă mă străduiesc să înțeleg unde am fost și ce s-a întâmplat. Pe de altă parte, scena de enduro a fost cam seacă în 2022, iar acest concurs a intrat cum nu se putea mai bine: dificultate mică, viteză mare. Ce să-ți dorești mai mult după atâtea concursuri de downhill?

Startul primei speciale.
Şi startul de la PS2.
Ultimele verificări.

Pe de altă parte, ar trebui să știe toți participanții că acest concurs a fost încropit în doar trei săptămâni – nu doar că a fost prima ediție. Iar date fiind aceste lucruri, eu zic că organizarea de a fost fără cusur. Personal, am avut o singură problemă când n-am mai nimerit transferul către ps3 și m-am dus undeva departe într-o vale, ca apoi să mă întorc cu sufletul la gură înapoi, disperat că poate nu mai iau startul la timp. Şi o mică confuzie în ceea ce privește podiumul la 36+, căci am avut un timp similar cu ocupantul locului 2, dar am fost pe 3. Pe lângă incredibilul situației, căci după 5 speciale am avut fix același timp ca Robert, am lămurit situație cu organizatorii și mi s-a acordta locul 2 de drept. O performanță în sine pentru mine, dar poate că după un sezon în care am tras ca nebunu, probabil era cazul să se vadă ceva. Apoi, PS1 a trebuit anulat pentru o parte din concurenți după ce unul din participanți a stricat box-ul de cronometrare de la finalul primei speciale. Ce fac emoțiile astea…

PS3, cel mai scurt din lume.
Pădurea magnifică în drum spre PS5.

Revenind, concursul a avut 5 speciale, din care primele două au fost mai dificile prin prisma faptului că terenul nu era foarte stabil din pricina noroiului (mai ales în prima zi, în a doua a fost mai bine). PS3 cred că a fost cea mai scurtă specială din lume, iar ultimele două au fost uscate și de viteză și pedală. Şi câtă pedală i-am dat…

Una peste alta, lucrurile au ieșit foarte bine din punctul meu de vedere și toate felicitările merg către organizatori, care au făcut o treabă excelentă considerând datele problemei și ideea lui Titi Viteză de a organiza rapid un concurs de enduro. Cred că Şugaș are potențial mare să se plaseze ca unul dintre cele mai prietenoase concursuri de enduro din țară, fiind extrem de accesibil pentru un public foarte larg ținând cont de trasee și dificultate și diferență de nivel, iar poate la anul vor suplimenta numărul de locuri. Felicitări și participanților care au făcut o cursă excelentă, în special lui Remus Bonta și Roxanei Moise, care au avut cei mai buni timpi overall. Dacă ești curios ce-au făcut și ceilalți, găsești clasamentele pe pagina organizatorului.

Bonta, Panța, Diaconu, Miti și Nimăt, fix în ordinea asta.
Şi eu bulversat, fără șă știu că de fapt eram pe 2. Am aflat doar ulterior când m-am uitat pe liste. :))

Trebuie menționată și prestația colegului meu de suferință, Andrei Diaconu aka REX aka Dulăul de la Mățău, care a terminat cursa pe un onorabil loc 3 la general cu mențiunea că la ultima specială efectiv nu s-a mai oprit la box-ul de cronometrare și a fost nevoit să se întoarcă alergând spre acesta ca să marcheze, fapt care l-a costat multe secunde prețioase. Foarte multe. Dar asta se întâmplă când pe traseu vezi doar negru în fața ochilor. Uneori mă face să mă întreb cum de mai observă virajele sau obstacolele… doar el știe.

Altfel spus, nu-mi rămâne decât să închei cu clasica: ne vedem la anul! Abia aștept!

Dragoș Mitroi
editor-in-chief FreeRider.ro
Şugaș Băi

Mai mult despre cum a fost, poți urmări în vlog:

Vezi Comentarii (0)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

nineteen + 3 =