Se pare că până la ora actuală SRAM a reuşit să creeze singurul sistem fiabil de schimbatoare cu o singură manetă acţionată într-o singură direcţie, dar Rotor a venit cu o idee diferită. Ei recunosc că produsul lor seamănă oarecum cu cel de la SRAM, dar ei aduc o nouă abordare a problemei: mai multe manete pot acţiona un singur deraior (de exemplu la bicicletele de contratimp) fără a folosi sisteme electronice. De asemenea, ei spun că au îmbunătăţit precizia şi fiabilitatea sistemului mecanic şi au redus greutatea. Şi ar putea să fie şi mai ieftin. Mai mult, ar putea să aibă şi variantă hidraulica!
Implementarea elegantă a celor de la Rotor mută sistemul de roţi dinţate în corpul deraiorului. În mod normal, aceste piese sunt în manetă, acest lucru permite schimbarea indexată, un levier trăgând de cablu iar celălalt dându-i drumul. Sau, în cazul SRAM, un singur levier să facă ambele operaţii. Acelaşi sistem este folosit şi aici, o apăsare scurtă produce o schimbare în jos iar una lungă o schimbare în sus. Diferenţa este că Rotor preferă să facă acest lucru hidraulic şi să mute toate piesele în mişcare pe deraior.
Acest sistem este mult diferit de cel ACROS care a ieşit pe piaţă acum câţiva ani. Acesta a pus cilindrul principal pe levier şi necesita apăsări în direcţii diferite şi două tuburi hidraulice între manetă şi deraior. Pe lângă faptul că acum avem o manetă mult mai mică, mecanismul pus pe deraior va permite mai multor manete să acţioneze acelaşi deraior. Va îmbunătăţi de asemenea funcţionarea, oferind schimbări mai precise, mai ales pe sistemul mecanic.
Sistemul hidraulic este cel preferat, după cum scrie în textul patentului. După cum se vede în figura 15 (prima din articol), un simplu splitter de furtun este tot ce e necesar pentru a adăuga încă o manetă de schimbător. Fiecare manetă va împinge o cantitate mai mare sau mai mică de fluid, în funcţie de cât de mult a fost apăsată.
Pentru deraiorul faţă, fluidul intră în cilindrul secundar (111), împingând pistonul (112) în afară. Pistonul pune în mişcare o roată dinţată (113), care învârte pinionul (114) acţionând braţul principal (4) pentru a acţiona mecanismul de reţinere (13) din interiorul corpului.
Alternativ, figurile 3A/B/C prezintă o altă variantă, tot bazată pe sistemul roată dinţată/pinion (numerele şi componentele corespund cu cealaltă variantă).
Iar Figura 4 şi 10 prezintă un alt mod de funcţionare:
Figura 10 este o schemă detaliată a sistemului din Figura 4. Aici, fluidul apasă mecanismul de reţinere în jos. Probabil că o apăsare scurtă mişcă părţile sistemului pentru a prinde primul set de dinţi de pe rotiţa dinţată (1) iar o apăsare lungă activează mecanismul de eliberare (6,7) pentru a elibera blocajul (3) şi a permite deraiorului să schimbe înapoi pe foaia mică. Două rânduri de dinţi sugerează că ar exista şi un mecanism de reglare.
Schemele deraiorului spate nu prezintă design specific hidraulic, dar prezintă un sistem de reţinere identic (13), cu excepţia că are mai mulţi dinţi pentru a compensa numărul mai mare de rapoarte care trebuie acţionate. Probabil că un sistem hidraulic simila cu cilindru secundar/piston/roată dinţată/pinion va fi folosit şi aici pentru a acţiona mecanismul de reţinere.
Figura 7 prezintă funcţionarea internă a mecanismului de reţinere, folosind o roată dinţată (81) şi un pinion (82) pentru a acţiona axul principal (4). Pe măsură ce vitezele sunt schimbate în sus, elementul de blocaj (2 şi 21) agaţă dinţii de pe rotiţa dinţată (1). Elementul de deblocare (6) eliberează elementul de blocare când acesta trebuie să se mişte în direcţia opusă.
Figura 8 prezintă o acţionare a unei singure schimbări pe roata dinţată. Trecând cronologic de la T01 la T08 arată cum se face trecerea la un pinion mai uşor, unde elementul de acţionare (3) împinge roata dinţată să se rotească în timp ce elementul de blocaj inferior (2) alunecă peste un dinte. Apoi, la eliberarea manetei, elementul de acţionare revine la poziţia iniţială (aşa pare să reiasă din desen şi descriere). O apăsare lungă se pare că eliberează ambele blocaje şi lasă să alunece sistemul peste un dinte.
Figura 11A prezintă o manetă simplă de acţionare pentru sistemul hidraulic. Maneta mişcă pistonul (312) în cilindrul principal (311) pentru a împinge fluidul în furtun către deraior (115). Desenul sugerează un design pentru ghidon drept, ceea ce sugerează că vor exista şi opţiuni pentru MTB, nu doar pentru şosea. Mai jos e prezentată maneta mecanică echivalentă.
Maneta hidraulică pentru ghidon de cursieră încorporează un sistem similar piston-cilindru principal pentru a acţiona schimbarea vitezelor, folosind o a doua manetă în spatele celei de frână pentru a acţiona schimbarea vitezelor. Acesta prezintă şi un sistem hidraulic de frânare, într-un design compact.
Sistemul hidraulic este mai uşor faţă de cel mecanic din cauza materialelor folosite: furtune de plastic şi lichid uşor. Sistemul mecanic, prezentat mai jos, este destul de uşor pentru că nu mai necesită cabluri grele de oţel pentru schimbare deoarece tot sistemul mecanic e pe deraior. În schimb, în proiect se precizează că se pot folosi cabluri uşoare sintetice.
Sistemul mecanic, acţionat cu cabluri, pune de asemenea tot mecanismul pe corpul deraiorului. Pentru un sistem cu o singură manetă de schimbare, acest lucru poate să insemne schimbări mult mai precise pentru ani de zile fără să conteze întinderea cablului, mizeria şi uleiul îmbâcsit pe cablu şi cămăşi. Pentru sistemele cu două leveiere sistemul e prezentat în Fig. 17 (Fig. 16 prezină un design alternativ pentru sistemele hidraulice folosind două manete şi un splitter de furtun punând mecanismul în serie pe furtun pe downtube în loc de deraior. Acest lucru este prezentat doar ca opţiune, pentru a lărgi gama de aplicare a patentului, sistemul fiind clar mult mai puţin elegant decât sistemele compacte de mai sus.
Figura 17 prezintă cum ar funcţiona un sistem mecanic dual. Fiecare manetă ar trage un singur cablu la splitter. Indiferent ce manetă a fost apăsată, splitter-ul ar fi tras dinspre deraior, trăgând cablul (123) şi acţionând deraiorul.
Pe deraior, axul principal este rotit de tragerea cablului în loc de presiunea hidraulică, dar altfel sistemul funcţionează identic.
Maneta mecanică face o combinaţie între maneta de schimbare a vitezelor şi cea de frână într-o singură componentă, trecând cablul de frână drept prin centrul sistemului principal de tragere (321).
Rămâne de văzut dacă vreunul din cele două sisteme va vedea lumina zilei, dar dacă acest lucru se va întâmpla, vom prezenta informaţii suplimentare.
Informaţii preluate de pe bikerumor.com
Grozav articol! Mulţumim Horaţiu!