Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 250 de biciclete…
DEPLASARE SUSȚINUTĂ DE AFISPORT.RO
Traseul roșu de la Azuga este unul dintre cele mai accesibile trasee de Downhill din țară, reușind să îmbine câteva elemente tehnice cu porțiuni foarte rapide și foarte distractive. Astfel, traseu rămâne un punct de referință pentru toți începătorii care vor să se dea la vale. În fond, traseul poate fi parcurs și cu un full-suspension de 130-140mm sau dacă te ține spinarea, chiar și cu un hardtail. Acum că am lămurit care-i treaba cu Azuga să intrăm un pic în detaliile concursului: traseul a fost lățit pe multe porțiuni, contrapantele au crescut în înălțime, iar pentru concurs – partea de sus a fost lăsată mai sălbatic. Toate acestea au făcut ca această a 3a etapă de la Azuga să fie una rapidă, iar dacă te băteai pentru un timp mai bun, era necesar să dai și pedală. Altfel spus, a combinat suficiente elemente cât să simți la final de cursă că ești viu, asta după ce ajungeai mort la linia de finish.
Apoi organizarea a fost fără reproș. Startul s-a dat ca din mitralieră, cu plecare la 30 de secunde, un lucru care nu i-a avantajat pe concurenții mai buni, mai ales în calificări, căci îi prindeau din urmă pe cei care mergeau mai încet. Pe de altă parte, cu startul dat la minut, posibil să ne fi prins noaptea acolo, așadar pentru cei aproximativ 170 de participanți a fost cel mai bun compromis. Eu n-am prins pe nimeni din urmă, însă colegul meu Andrei a trebuit să depășească 2 concurenți, care desigur – nu aveau cum să sară din traseu ca să-i facă loc, prin urmare s-au adăugat niște secunde-n plus la timpul lui din calificări. Nu contează, căci în finală a reușit un onorabil loc 4 la categoria Elite (și top 10 general) și ar trebui ținut cont că spre deosebire de ceilalți, a participat pe o bicicletă de enduro. Tot un onorabil loc 4 am obținut și eu la categoria mea de vârstă, însă cu o căzătura stupidă în finală în urma căreia am pierdut destul de mult timp și am ocolit podiumul la 15 sutimi. 15 sutimi. Așadar, ne-am întors amândoi cu podiumul ratat (eu la mustață, Andrei mai puțin).
Dar ce m-a impresionat complet a fost prestația Luanei Cherecheș, care, proaspăt întoarsă de la Crankworx, a reușit un timp de 4:45 și astfel primul loc la fete. Întru comparație, timpul meu din finala a fost de 5:09. Al lui Andrei de 4:37 și cel mai bun timp al zilei al lui George Căbăl, de 4:22. De fapt, acesta a fost doar cu 4 sutimi mai rapid decât Remus Bonta. Iar în cărți era cu siguranță și Ervin Balint, dar care din păcate a căzut în apropiere de final și astfel a pierdut secunde prețioase. Așadar, dramatică finala la băieți, dar a fost exact așa cum trebuie să fie o finală.
Însă poate la fel de impresionanți au fost și cadeții și juniorii, care au avut timpi foarte buni (Mario Popovici spre exemplu cu 4:25), iar asta ne oferă un indiciu destul de clar despre generația care vine din urmă. Big up pentru toți, căci s-au descurcat minunat!
De remarcat și prezența numeroasă de la premiere, care a dat o cu totul altă atmosferă evenimentului. Posibil ca disciplina aceasta să înceapă să devină din ce în ce mai populară, iar aici ar trebui subliniată implicarea celor care îi susțin pe tinerii care vin din urmă, de la antrenori și până la părinții care-și dau altfel interesul decât o făceau în trecut.
Toate laudele către organizatori și către cei care au construit traseul, ne-am distrat de minune și am avut un weekend grozav, lucru care nu era posibil fără efortul lor!
Iar acum gândul deja îmi zboară către următoarea etapă, de la Postăvaru, care anul acesta este Campionat Balcanic. Așadar, pregătiți-vă pentru un eveniment de anvergură, cu rideri din afara țării, probe multiple și transmisii live!
Drgaoș Mitroi
editor-in-chief FreeRider.ro
Azuga
Deplasare realizată cu sprijinul Afisport.ro.
Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 250 de biciclete testate și evaluate în mod obiectiv. Pedalează din 1998 pe mountainbike și din 2009, aproape zilnic, pe site-ul de față.