Acum citesti
4000 de km în 2014

4000 de km în 2014

Acesta este primul articol trimis de cititori, care participă la concursul Tu pe unde ai pedalat anul acesta? Îi dăm cuvântul lui Eduard Bivol.

2014 a fost un an in care am pedalat  mult si mai am putin pana la limita de 4000 km. De fapt, tot pedalez din 2013 cand mi-am mutat servicul (pe care il aveam langa Metro Militari) cu actualul care e in Obor  –  eu locuind in Militari. Am spus un NU hotarat metroului/autobuzului sau masinii personale.

eduard_1

Dimneta incepe cu  drumul acasa-servici. Sunt 13×2 km zilnic si ei au contribuit cel mai mult la atingerea limitei de 3000 Km. Pedalez pe ruta Militari (Gorjului) – Obor via Splai Dambovita magazinul Unirea. Daca ploua renunt la bicicleta si ma inghesui ca toata lumea in metroul metropolei bucurestene. Nu ar fi problema pentru pedalat, ci  faptul ca atunci cand e umed afara, soferii sunt neatenti, parbrizele sunt aburite si creste dramatic ricul de accidente (inclusiv eu pot derapa).

Daca e uscat, e o placere dimineata si seara sa treci pe langa maldarul de masini oprite la semafoare, zambind putin ironic si spunandu-ti in gand: oricum ajung inaintea voastra acasa (apropos, se fac cam 40min din Militari pana la Obor, recordul a fost de aprox  30min, seara, fara trafic, respectand bineinteles regulile de circulatie).

Si pentru ca tot aveam antrenamentul zilnic mi-am spus : MA DUC LA CONCURSURI! Zis si facut!

Mi-am luat bicicleta (de oras, fara amortizor fata si cu doar 3 pinioane in functiune) si in 2013 (luna mai) am participat  – pentru prima data – la Prima Evadare! Timpul de finish a fost la vremea aceea un dezastru total: 4ore si 40 min, nici nu conteaza pe ce  loc am terminat… dar AM TERMINAT. Am chemat un prieten sa ma ia cu masina de la Snagov, nu imi mai puteam misca membrele inferioare si am zacut cu febra musculara vreo 3 zile.

Dar aceasta cursa a fost cea care a deschis cutia Pandorei. Mi-a placut si am spus: chair daca am 40+ nu vreau sa devin un bosorog gras, care deabia se misca… trebuie sa imi reactivez muschii  (am facut atletism in liceu 3-5-10.000m si am jucat baschet aproape in fiecare zi pana in ultimul an de facultate. Eeeh, dupa aceea s-a rupt filmul sportiv pentru mine).

eduard_2

Si pentru ca nu puteam sa-mi desfasor  activitatea fara un obiect al muncii performant, mi-am luat si o bicicleta noua  – MTB evident – o Merida TFS 100. Frumos atelaj… m-am indragostit de ea la prima vedere. Fie-mea a botezat-o Monalisa si asa i-a ramas numele pana in ziua de azi. Impreuna cu Monalisa m-am inscris in Riders Club unde am dat de greu la “Turul Chindiei” 2013  pe o ploaie torentiala, 4 Pedale-Baneasa si Comana.  Am trecut si pe la Luncavita unde am descoperit Rezervatia Muntilor Macinului. Este de o frumusete rara, merita vazuta , cu  bicicleta sau fara!

Antrenamentele nu s-au oprit aici, cei 26 km zilnic nu au mai fost indeajuns, in special iarna, cand viteza de deplasare era mica. Asa ca am trecut la etapa numarul 2: spinning (indoor cycling), de cel putin 2 ori pe sapatamana.

eduard_3

Si a venit 2014: am debutat cu Ziua B (un esec total pentru mine, pentru ca m-am “lacomit” la cursa lunga pe un teren namolos. Am abandonat  cu resurse dupa 28 km si  2 ore 40 min. Problema a fost ca nimeni nu mi-a spus ca NU mai sunt 27 km pana la final, ci doar 14km… traseul se scurtase dramatic, ultima bucla de partea cealalta a autostrazii  “fuse” scoasa exact in timpul cursei. Daca as fi stiut, nu as fi fost demolat psihic la linia de finish. Cum sa abandonez o cursa… 🙁  dar s-a intamplat minunea…

…a venit Prima Evadare 2014!

Aici s-au schimbat lucrurile fata de primul an: impreuna cu Monalisa am scos un timp bunicel pentru un amator de 43 de ani (3h 15 min) terminand pe locul 550 si ceva. Waaaw, 1h si 25 min diferenta fata de primul an. Concursul acesta mi-a ridicat psihicul cazut in “namol” dupa Ziua B.

eduard_4

Au urmat concursurile din Riders Club: La Broaste, Dumbrava cu Margaritar, Trofeul Muscelului, 4 Pedale si Haiduci si Domnite. Toate terminate cu brio (mai putin cel de la Campulung unde tehnica precara la coborare pe pante abrupte si-a spus cuvantul). Deh, antrenamentul e antrenament, dar la Campulung am facut cunostiinta cu un traseu tehnic, tocmai udat de o ploaie care se pornise odata cu cursa. Una peste alta, am cazut doar de doua ori (zdravan) dar am terminat cu bine.

Am gustat un pic si din placerea curselor de asfalt (cursa lui Alex Ciocan  – Road GrandPrix de la Boldesti Scaieni). Cu toate ca am participat cu Lucica (bicicleta mea actuala de oras, un Merida V10 Crossway, cu amortizor pe fata) am terminat cursa scurta la mijlocul clasamentului, depasind destule cursiere pur sange. Si asa a intrat un nou microb in mine… acum voiam si asfalt!

eduard_5

Si, ca sa imi compar timpii cu cei de anul trecut am vizitat din nou Luncavita. Si eu m-am mirat cand la sfarsitul cursei pe cronometrul oficial a scris 2h23’ (fata de 3h 40’ in 2013). Wow, am spus , e timpul sa experimentez ceva nou: Campina MTB Challenge 2014.  M-am inscris in tura lungaaaaa. Deja aveam un obiectiv in capul meu: sa termin sub 4h. Era prima data cand saream de bariera de 1000m pe macadam/MTB. Nu am reusit, dar am fost pe aproape: 4h si 16min. A trebuit sa ma opresc pe drum (in a doua tura) datorita crampelor musculare; lipsa sarurilor  – sau epuizarea lor – Ca, Mg, Zn – si-au spus cuvantul. Sfat: nu plecati in cursa lunga fara elecroliti! Alta lectie invata live  – cu si pe  pielea clientului !

Intre timp flota personala de biciclete a crescut cu un Giant Talon 3 (pe nume Zita Johnes) si , dupa o lunga dezbatere cu ministerul finantelor (alias sotia), zilele trecute a poposit in sufrageria apartamentului nostru Angelina  (un Cube Peloton Pro)  pe care nu am reusit sa o scot din casa datorita vremii. Asta e…. vine el timpul bun (adica timp uscat pentru caci de caldura nu mai vorbim pana in primavara).

Aceasta  este toata povestea (re- inceputa in mai 2013) si care se desfasoara cu rapiditate de mai bine de un ansior si jumatate incoace! Dincolo de performante /esecuri/succese  ramane dragostea pentru bicicleta si miscare in aer liber  –  imi aduc aminte  de copilarie cand  bateam cu Pegas-ul meu padurile din Trivale – Pitesti, iar mama se ducea speriata la usile vecinilor, intreband de fiul ei, plecat de peste 3-4 ore de acasa. Ce bataie imi luam de la ea cand soseam la usa…

Sfat: bicicliti la orice varsta.  Mergeti cu bicicleta la servici, iesiti cu bicicleta in parc, luandu-va si copiii. E frumos, e ieftin si sanatos. ( 0% Co2)

Cu drag, Eduard Bivol ( 70.5 Kg, 180cm, si la ora la care scriu cu acelasi tonus ca la 20 de ani!)

P.S: Nu uitati niciodata casca acasa cand iesiti cu bicicleta. Sanatatea si viata sunt cele mai importante lucruri.

 

Vezi Comentarii (4)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

4 + 7 =