Deplasarea în mediul natural implică o bună cunoaşterea a metodelor de depăşire a diverselor obstacole. Cursurile de apă sunt des întâlnite la munte şi, de multe ori, te pot întoarce din drum sau forţa să mergi de-a lungul său pentru a găsi un vad bun de traversare. Acesta nu ar fi un lucru rău. Mai degrabă pierzi timp, decât să îţi rişti viaţa inutil. Însă, pentru a detecta care sunt locurile de traversare accesibile ţie, trebuie să cunoşti câte ceva despre comportamentul apelor repezi şi metodele de indentificare a acestor puncte de traversare.
Orice încercare de traversare a unui râu sau a unei zone mlăştinoase trebuie începută precaut, de aceea ţine cont de următoarele generalităţi:
–stabileşte modul de traversare şi mijloacele ce pot fi folosite în acest scop
– foloseşte-ţi capacitatea de a improviza, dacă nu dispui de mijloacele necesare traversării
– fii preventiv. Cel care merge primul în traversarea unui râu trebuie să fie legat cu o funie. Ajuns pe malul celălalt va lega funia de copac pentru a fi folosită şi de ceilalţi membri ai grupului.
–traversarea mlaştinilor sau a terenurilor mlăştinoase se face călcând pe rădăcini sau smocuri de iarbă
–pe timp de iarnă, orice tip de traversare este mult mai periculoasă. Evită să faci acest lucru când este viscol, vânt rece sau ai vizibilitate redusă.
Studierea unui curs de apă
Un ochi format sau o observare mai detaliată, îţi poate spune multe despre apa ce urmează a fi traversată.
Cursul principal al unui curent este evidenţiat prin forma literei „V” a unei ape line. Orice piatră sau obstacol aflat în apă va lărgi “V”-ul în aval.
Dacă valurile par a sta pe loc la suprafaţa apei, acestea indică un bolovan aflat pe fund, ce deviază apa către sus. Situat mai aproape de suprafaţă, acelaşi obstacol va creea vârtejuri în aval, dând impresia că pe aceea porţiune, apa se întorce împotriva cursului principal.
Atenţie!
Dacă poziţia acestui bolovan coincide cu o suprafaţă abruptă de pe fundul apei, se creează un vârtej puternic foarte periculos.
Cursul superior al unui râu este îngust, dar malurile sale sunt abrupte şi stâncoase. De regulă însă, poţi găsi un punct de traversare accesibil.
Acolo unde apa este puţin adâncă poţi încerca traversarea ei, dar foloseşte întotdeauna un băţ cu care să verifici fundul apei de bolovani sau de gropi ascunse. Încercarea de traversare a unui râu la vărsare fără ambarcaţiune este complet nerecomandată. Mergi în amonte pentru a găsi un loc mai bun.
Traversarea propriu-zisă
Spuneam mai sus de folosirea unui băţ pentru a trece un râu. Pe lângă faptul că este un mijloc de detectare a pericolelor simplu şi foarte la îndemână, acesta îţi oferă şi un echilibru mai bun.
Traversează apa cu faţa către curent pentru o stabilitate mai mare. Ridică-ţi pantalonii pentru o mai mică expunere a suprafaţei de contact.
Nu scoate bocancii, pentru că aceştia te protejează şi îţi oferă o aderenţă mai bună.
Dacă rucsacul tău e prevăzut cu brâu de prindere în jurul taliei, desfă-l. Poţi scăpa de el mai uşor dacă ai să cazi în apă. Însă nu-i da drumul de tot. Ţine-l cu o mână. De regula, va pluti şi te poţi ajuta de el pentru a te ridica.
Traversarea în grup
Traversarea în grup se face unul în spatele celuilalt, cu faţa la current, şi mişcându-vă în lateral. Ţine-te de talia celui din faţa ta. În această formaţie nu trebuie sa opui mare rezistenţă cursului de apă, care, în acest fel, nu e blocat şi, implicit, nu îşi măreşte forţa.
Un alt mod în care poţi traversa în grup, este acela al folosirii unei prăjini, de care se vor ţine toţi membrii grupului, cu ambele mâini de-a lungul ei. Doar prima persoana va merge cu faţa la curent. Ceilalţi vor merge cu faţa la mal pentru păstrarea echilibrului.
Sperând că vei găsi aceste sfaturi folositoare, nu ne rămâne decât să îţi urăm să rămâi uscat şi dornic de aventură.
