Turul Bucegilor pe MTB

Turul Bucegilor pe poteci de MTB este un traseu foarte pitoresc, de o dificultate medie, care combină câteva bucăţi binecunoscute de poteci de MTB cu drumuri forestiere pentru a ieşi un circuit care, practic, poate fi parcurs cu startul din mai multe locuri: Valea Prahovei (Buşteni, Poiana Ţapului, Sinaia), Padina sau Bran.

Lungimea traseului este de aproximativ 80 km cu o diferenţă de nivel cumulată de aproximativ 3000 m. Traseul se desfăşoară aproape jumătate pe single-trail, cealaltă jumătate fiind drum forestier. Asfaltul este aproape inexistent, doar între Buşteni şi Poiana Ţapului în cazul variantei noastre. Porţiunile de push-bike sunt destul de puţine şi de scurte, dar există multe bucăţi de urcare foarte abruptă şi de coborâre tehnică pe care e posibil ca unii să nu poată să le parcurgă pe bicicletă.

Startul traseului îl recomand să fie dat fie în Buşteni în zona centrului, fie în Poiana Ţapului. Intrarea pe traseu efectiv se face în Poiana Ţapului, pe drumul de lângă parcul din centru. Imediat după ce se termină casele, se intră pe drumul forestier care face legătura între Buşteni şi Sinaia pe sub munte. Drumul este în stare bună şi cu pantă destul de mică pentru câţiva km, ceea ce dă posibilitatea unei încălziri.

Părăsim drumul la prima intersecţie mare unde o luăm spre dreapta (drumul coboară spre zona Peleş) şi după foarte puţin drum cotim dreapta pe Poteca Regală. Aceasta este o potecă pavată ce urcă spre Stâna Regală pe sub stânca Sf. Ana în serpentine strânse. Dacă ea era folosită iniţial pentru plimbările familiei regale, pot spune că azi ea este un regal de MTB, o urcare foarte frumoasă şi dificilă, cu curbe strânse care pun la încercare în fiecare viraj simţul de echilibru. Nu de puţine ori unii vor fi nevoiţi să pună câte un picior jos. La finalul urcării se ţine stânga şi, după un izvor unde se pot reface proviziile de apă, se ajunge în poiana Stânii Regale de unde se merge pe drumul forestier spre Sinaia. După câteva minute de coborâre trebuie să fim atenţi căci, într-o curbă mare la stânga, trebuie să virăm dreapta pe drumul ce urcă la mănăstire şi care, după o urcare destul de uşoară, ne duce în asfalt imediat sub Cota 1400.

Din asfalt, o luăm imediat în dreapta pe drumul ce urcă la instalaţiile de cablu. De aici, începe urcarea spre Cota 2000, una din cele mai grele ale zilei. Drumul ocoleşte releul radio, în dreptul căruia panta este aşa de mare că devine greu să mai ţinem echilibrul pe biciclete. Noroc că odată ajunşi sub cabana Cota 1500 panta se inmoaie pentru încă câteva minute. Ţinem stânga spre Stâna Târle până când drumul coteşte brusc dreapta. De aici, urmează o urcare cu două porţiuni de asemenea foarte abrupte şi grele, dar se pot urca. După o lungă bucată cu pantă mai umană pe porţiunea ce traversează pârtiile de schi, se începe urcarea pe pârtia Drumul de Vară, care fiecare o va urca atât cât poate. Datorită combinaţiei de pantă mare şi teren foarte pietros, mai toată lumea va renunţa la un moment dat la pedalat şi va trece la împins bicicleta, unii mai mult, alţii mai puţin. Bucata se poate parcurge şi integral pe bicicletă, dar e foarte greu. Ajunşi deasupra stâncilor, părăsim drumul de Cota 2000 si virăm dreapta pe drumul spre Cabana Piatra Arsă.

Drumul spre Piatra Arsă este un drum rupt de apă care, după o mică urcare la început, traversează pârtiile de schi din Sinaia în zona superioară ocolind Vârful cu Dor până la platoul de deasupra cabanei Piatra Arsă. De aici se continuă pe poteca turistică pe niste poteci cu şleauri şi se ajunge la cabană pe o coborâre plină de bolovani pe care în funcţie de traseu ales de fiecare va fi nevoie de mai multe sau mai puţine ori şi să ne mai dăm jos de pe bicicletă. Cabana e un loc bun de rehidratare şi aprovizionare cu apă.

De la Piatra Arsă se merge spre drumul asfaltat şi, imediat ajunşi la acesta, intrăm în dreapta pe poteca ce coboară spre Peştera. Prima bucată de potecă se face pe bicicletă, dar la trecerea câtorva vâlcele este nevoie să ne dăm jos. O porţiune dificilă este trecerea unei văi mai mari, unde va fi nevoie ca bicicleta să fie transportată în spate peste bolovani pentru vreo 100 m. Revenind în potecă, se merge pe aceasta până când se transformă într-un vechi drum de TAF rupt de apă. Se continuă pe acest drum, o coborâre tehnică pe nisip şi cu pantă laterală, până lângă Hotelul Peştera de unde se merge pe drumul auto până la cabana Padina unde se poate lua prânzul.

De la Cabana Padina se începe prin spatele ei urcarea spre Şaua Strunga. Ţinem pentru început vechiul drum forestier până la stânele de sus, apoi nu o luăm pe traseul turistic ci ţinem drumul în stânga. La un moment dat drumul devine mai abrupt şi poate fi nevoie de împins la bicicletă. Drumul vechi urcă până în creastă sub şaua Strunguliţa de unde avem o privelişte minunată spre Piatra Craiului, Iezer şi Făgăraş. Din Strunguliţa coborâm în dreapta pe o potecă spre Şaua Strunga, integral pe bicicletă.

Din Şaua Strunga începe una dintre cele mai frumoase coborâri din România, un single-trail lung de peste 10 km pe care se poate ieşi fie în Moieciu, fie în Bran. Prima parte a coborârii e stâncoasă şi cu bolovani, necesitând atenţie deosebită. Cu bicicletele de XC vom fi nevoiţi să descălecăm de 3-4 ori din cauza unor bolovani mai mari. Este cea mai frumoasă parte a traseului, aşa că bucuraţi-vă de ea din plin. Poteca stâncoasă ajunge la o stână de unde continuă prin poieni şi pâlcuri de pădure, unde putem ataca traseul cu o viteză sporită. Coborârea e rar întreruptă de mici contrapante dar care pot fi atacate în viteză. Facem dreapta la intersecţia spre Moieciu ţinând banda roşie tot timpul şi ajungem în Şimon, sat din Bran. În Şimon coborâm pe asfalt şi ceva mai jos este un magazin alimentar pe dreapta unde putem să ne realimentăm. Mergem cu atenţie căci la un moment dat facem dreapta pe drumul neasfaltat spre Mănăstirea Bran.

Ţinem drumul spre mănăstire cât urcă, după care nu mai coborâm spre aceasta pe piciorul dealului ci continuăm drumul pe curbă de nivel pe deasupra Branului. Cu mare atenţie, trebuie să observăm un drum de TAF la dreapta care urcă puternic şi pe care ne continuăm drumul.

De aici, traseull continuă pe o reţea frumoasă de drumuri forestiere, cu o succesiune de urcări şi coborâri frumoase, până la pârtia de schi din Poarta. De la pârtia de schi se continuă pe forestierul care iese în satul Sohodol din Bran, în zona Bradul Înalt. Continuăm pe forestier în dreapta şi, după traversarea mai multor văi, drumul coboară în valea Glăjăriei din Râşnov, în zona Uzinei de Apă.

De aici, continuăm, prima parte pe asfalt și apoi pe forestier, să urcăm pe drum spre Cabana Diham. Este un drum destul de uşor, cu pantă medie, dar fiind la sfârşitul turei el pare mult mai greu şi interminabil. Drumul, după o urcare serioasă, ne lasă sub cabană la care ajungem pe o mică potecă. De la Diham, unde ne putem opri pentru o altă pauză, o luăm pe drum spre Dihamul Militar şi, de sub antene, facem dreapta şi în jos pe traseul spre Gura Diham, o altă coborâre celebră de MTB, frumoasă şi tehnică. O variantă mai lungă ar fi drumul prin Poiana Izvoarelor, iar apoi pe traseul turistic prin Poiana Coştila şi în Buşteni la Căminul Alpin. Track-ul nostru este pe la Gura Diham, dar vom încerca şi cealaltă variantă la un moment dat.

Din Gura Diham, se coboară pe Valea Cerbului în Buşteni, o ocazie bună pentru un pic de pedalat în cadenţă de revenire şi apoi, pe asfalt, ne reîntoarcem la maşini.

Traseul în format GPS îl găsiți aici.