Aceasta este una dintre cele mai ieftine variante de la Shimano în cazul în care dorești să treci la o casetă mai mare pe transmisia ta 1×11. Motivele pot fi variate, însă cei cărora pinionul de 40 sau 42 li se pare cam mic, ar avea o șansă în plus cu acest 46, care sincer îmi amintește de Mega Range-ul de pe vremuri.
Am folosit caseta din toamnă și până în prezent, acumulând nu mai mult de 1.000 de km, însă cu diferențe semnificative de nivel, în principal minim 1.000m la fiecare ieșire, ajungând uneori și pe la 1.700m. Dacă te întrebi de ce așa puțin, ei bine află că iarna stăm la altitudini mai joase, de până în 1.200m, căci până târziu în primăvară pe sus încă este așternută zăpada.
Din punct de vedere al uzurii, pinioanele se prezintă încă foarte bine, nu există grad format pe dinți, ceea ce înseamnă că o mai poate duce așa à la longue. Testul l-am efectuat atât pe o bicicletă de XC, utilizând o foaie de 32 dar și pe o bicicletă de enuro, cu o foaie de 30 de dinți. În funcție de forța de care dispui, îți poți alege astfel foaia potrivită, însă pentru mine varianta cu foaie de 30 a fost mană cerească, căci pe porțiunile abrupte încă mai aveam ceva cadență, chiar dacă diferența de 2 dinți poate părea nesemnificativă.
Dacă pinionul de 46 și-a îndeplinit roulul așa cum mă așteptam, diferența dintre pinioane a fost cea care m-a deranjat în câteva din cazuri. Înainte am folosit o transmisie Shimano XT electronică cu o casetă 11-42 și două foi, în formatul 36-26, ceea ce pe foaia mică cu pinionul mare îmi oferea un raport de 0.619. În cazul de față, am avut disponibil un raport de 0.65, deci cumva pe aproape (pentru foaia de 30) și unul de 0.69 (pentru foaia de 32). E clar cu care urcam cel mai ușor pantele abrupte, dar dacă te uiți un pic pe schema de pinioane a acestei casete 11-46, vei remarca următoarele:
11-13-15-17-19-21-24-28-32-37-46
La fel ca la întrebările de logică, ai găsit problema? Da, desigur, saltul între pinionul de 37 și cel de 46 este destul de mare și nu o dată m-am confruntat cu alegerea corectă a acestuia. Depinzând de porțiune, totul se desfășura prin a schimba frenetic în primul și al doilea pinion până la epuizare. Din fericire însă, asta s-a întâmplat doar pe anumite porțiuni, în special pe cele de urcare mai tehnice unde îți găsești ritmul mai greu. Un pinion de 42 ar fi fost ideal în locul celui de 37, dar apoi socoteala s-ar fi dat peste cap pe măsură ce ajungeai spre pinionul mic. Și conform logicii mele, totul s-ar fi terminat cu instalarea unui pinion de 13, ca fiind cel mai mic al casetei, ceea ce desigur, nu este deloc în regulă.
Garbaruk spre exemplu, oferă o casetă de pinioane cu rapoarte mult mai apropiate de ceea ce-am gândit eu: 10-12-14-16-19-22-26-30-36-42-46 – însă prețul este de 4 ori mai mare, mai precis de 220 de euro. eThirteen are de asemenea o ofertă tentantă, cu o variantă 9-10-12-14-17-20-24-28-33-39-46, nu neapărat la fel de potrivită precum cea de la Garbaruk dar totuși cu un pinion de 9 dinți, adică de viteză. Chiar și așa, costul este de 300 de euro.
Și pentru că tot am adus vorba de bani, caseta de față, SLX M7000, costă doar 50 de euro și cântărește 484 de grame (Garbaruk pune pe cântar 304 grame). Prețul nu prea mai lasă loc de comentarii, iar varianta rămâne valabilă pentru cei care vor un pinion de urcare cu un cost mai mult decât rezonabil (conurența are prețuri mari). De reținut că recomandată este o patină lungă pentru schimbător, în caz contrar merge și cu cea medie după cum bine poți observa din fotografii, însă schimbătorul o să fie un pic mai chinuit și vei petrece mai mult timp reglându-l.
