Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă…
Bicicletele pentru oraș au ajuns și ele la un nivel cel puțin interesant de performanță. E drept că bicicleta de față nu este o simplă bicicletă „urbană” ci una sportivă, pentru navetă. Și iarăși, nu orice navetă ci una rapidă. Gama Speeder de la Merida a fost întotdeauna despre „viteză în oraș” sau între orașe. Iar modul prin care bicicleta reușește să ofere acest lucru nu este complicat. Pur și simplu se dă un cadru foarte apropiat ca geometrie de o cursieră însă adaptat în așa fel încât să fie ușor de folosit în oraș, chiar și îmbrăcat în haine de birou.
Merida Speeder 400 este foarte sprintenă. Este efectiv o cursieră „în haine de oraș”. Și asta pentru că transmisia este de cursieră (Shimano 105) însă restul e mai mult îndreptat spre mtb, cum ar fi ghidonul „flat”. Dar și acesta este adaptat, întrucât lățimea sa este de doar 60 cm, în comparație cu 78 la mtb-enduro sau 72 cm la un mtb obișnuit. Deci mult mai îngust. Și asta pentru ca „strecuratul” printre oglinzile mașinilor blocate la stop, să fie mai ușor.
O altă particularitate a acestei biciclete, încadrată de fabricant la „fitness”, ține de frâne. Este vorba de frâne hidraulice pe disc, super performante pentru domeniul de utilizare a bicicletei. Vorbim de Shimano MT-200 la acest Speeder 400, aceleași frâne pe care le găsim și la un mtb normal. Asta în timp ce la o cursieră modernă găsim azi tot frâne hidraulice pe disc însă cu instalare „flat” și evident făcând parte dintr-un gropuset, cum ar fi Shimano 105 în cazul cursierei Merida Mission Road 400.
Greutatea noii Speeder 400 este și aceasta, de domeniul cursierelor. Vorbim de doar 9,9 kg pentru varianta cu cadru M/L pe care am testat-o, doar puțin mai grea decât cursiera echivalentă care are 9,7 kg sau varianta din carbon Mission Road 4000 care are 8,6 kg, mărime L. Greutatea mică a bicicletei vine de la cadrul ușor din aluminiu 6066 în combinație cu furca din carbon, dar și de la jantele Merida Comp SL cu doar 28 spițe față de 32 cât are un mtb.
Confortul de pe Speeder 400 vine de la anvelopele late Maxxis Detonator 700x32c. De menționat este că în cadru și furcă au loc anvelope și mai late, dacă îți dorești așa ceva. Sau, poți lăsa 32-33c, dar poți pune ceva cu crampoane, cum ar fi Maxxis Raze sau Maxxis Speed Terrane, acesta din urmă o combinație interesantă cu crampoane pe margini, dar aproape slick pe centru. Avantajul înlocuirii ar fi siguranța mai mare când nu ești pe asfalt, sau când pedalezi pe carosabil ud. Detonator sunt complet slick și pot deveni nesigure pe ploaie. În plus, iarna chiar sunt periculoase, în timp ce o anvelopă mai cramponata poate crește eficiența și cu 50%.
Pe de altă parte manșoanele Merida Expert EC mi s-au părut prea tari. Pur și simplu nu oferă suficientă „moliciune” pentru gustul meu. Sunt prea „race”. Partea bună este că instalarea lor „lock-on” îți permite să le schimbi ușor cu ceva mai confortabil pentru mâini.
Merida Speeder 400 mai are și alte specificații care o fac utilă în oraș, la cumpărături, dar și la ture de cicloturism. Are spre exemplu, montanți unde poti instala portbagaja spate, dar și față. Pe brațele furcii din carbon avem șuruburile necesare instalării, iar în spate la fel. Pe de altă parte pe Speeder nu poți instala aripi decât dacă probabil faci ceva artificii. În partea superioară a furcii nu există gaura specifică în care prinzi partea de sus a aripii.
De apreciat la această bicicletă este și estetica, dar și eleganța. Totul este ghidat prin interiorul cadrului: cablurile schimbătoarelor cât și conductele hidraulice ale frânelor. Poate părea un detaliu de neglijat și într-adevăr nu ajută cu nimic la obținerea unui randament mai mare în timpul deplasării. Însă regula de azi a lumii în care trăim, este că obiectele de care ne folosim nu trebuie să fie doar utile ci și frumoase.
În teren și pe traseu bicicleta s-a simțit excelent. Poziția generală este o combinație între mtb și cursieră. În niciun caz nu stai pe această bicicletă ca pe una urbană. Dimpotrivă, ești destul de aplecat pentru a avea randament la pedalare însă nu atât de mult ca pe cursieră pentru a deveni deranjant după timp îndelungat de pedalare.
În oras Merida Speeder 400 este suficient agilă și manevrabilă chiar dacă este mai lungă decât cursiera din seria echivalentă. Ghidonul îngust îți permite să pedalezi în siguranță mai mare printre mașini atunci când „filtrezi traficul”. Este foarte performantă din punct de vedere al vitezei, este clar o bicicleta pentru cei care merg repede în trafic. Vei putea ține lejer pasul cu mașinile și chiar depăși mai tot timpul întrucât cu Speeder 400 prinzi repede peste 30 la oră, iar mulțumită anvelopelor și geometriei, poți menține viteza asta pe distanță mare.
La drum lung, navetă între localități sau ture de cicloturism, Merida Speeder 400 este o bicicletă reușită. Geometria iarăși, ajută din punct de vedere al confortului și randamentului la pedalare. Pe de altă parte transmisia de cursiera și anume 50-34t cu 11-32t / 11 viteze, ar putea fi prea grea dacă vrei să pleci în concediu cu această bicicletă, iar traseul include Transfăgărășan, Transalpina sau Sella Ronda, mai ales dacă vei avea și bagaje pe bicicletă sau în remorcă. Din punctul ăsta de vedere aș recomanda bicicleta pentru ture gen Eurovelo 6 spre exemplu, de-a lungul Dunării.
Concluzie / Cui i se adresează
Merida Speeder 400 poate fi considerată o „struțocamilă”, dar în sensul bun. Producătorul a luat ce e mai bun de la cursiere și de la mtb și a pus aici. Este foarte eficientă în trafic mulțumită echipării și geometriei inspirate de la cursiere. O consider ideală pentru cei care vor în oraș, să ajuga de la A la B în cel mai scurt timp posibil, spre exemplu pentru curieri. Este la fel de bună și în afara orașului și asta tot mulțumită geometriei care, deși este performantă, nu este atât de „strictă”, și tinde suficient de mult spre mtb.
Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă în realitate s-a născut în București. Practic, se dă pe două roți din copilărie. Mai serios s-a apucat de ciclism din 1998 când, după ce și-a cumpărat primul MTB, s-a și dus la vârful Omu. Se mândrește că a fost primul care a făcut asta și până în ziua de azi așteaptă să-i confirme cineva... Lăsând gluma la o parte, Dan este unul din cei mai pasionați cicliști din România, la nivel de amatori. Rămânând tot timpul la un nivel constant al pasiunii, niciodată prea exagerat sau prea monoton, și-a angrenat întreaga familie care-i susține entuziasmul și pedalează alături de el. Tot timpul pe bicicletă, la concursuri, la teste, la evenimente de profil din țară și străinătate, explorând un nou traseu de cicloturism sau pur și simplu scriind despre acest subiect, Dan este în constantă legătură cu ultimele noutăți din domeniu, ultimele trenduri și ultimele tehnologii folosite la biciclete.