Ieri am participat la MTB Winter 4X, la Arena Platos Paltinis, langa Sibiu. Paltinisul s-a numarat mereu printre locurile mele preferate de dat, si cum 4X-ul suna bine, cum sa stau acasa sa sparg lemne, cand exista un astfel de eveniment?
Am pornit la drum la 5 dimineata cu Pal Gabor si dupa ora 8 am si ajuns la fata locului. Pentru ca nu am nici un fel de bike de 4x/enduro/DH, am venit cu un Specialized Stumpjumper imprumutat (multumesc Szigyarto Laszlo), cu cauciucuri imprumutate Maxxis Shorty de la un alt baiat bun, Reisz Zotyo si cu pedale (fara SPD) de la fratele lui Gabor.
Inscrierea a mers repede, au fost completate formularele, am pus numai o semnatura si am plecat. Nici taxa de participare n-a fost, inca un punct plus!
Au fost prezenti si concurenti destul de puternici, insa nu o sa dau niciun nume ca sa nu risc sa uit pe cineva. Mansa de calificare s-a desfasurat pe un traseu foarte simplu, cu start de tip „Le Mans”, unde a contat mai mult norocul si asezarea bicicletei la start, decat tehnica riderului, dar oricum am venit la distractie si nu la campionatul mondial. A fost foarte simplu si rapid, caci nu au fost cronometrati cu fotocelula separat cei 40-50 de rideri.
Am reusit un loc 10 din 40 si ceva, iar 32 de rideri s-au calificat la urmatoarele manse eliminatorii. Colegul meu de echipa la Nomad Merida CST, Tymy Pacurar, a castigat calificarea cu un bike de XC!
Traseul de 4x s-a prezentat total altfel. A aratat super misto, cu sarituri, cu landing-uri si cu contrapante lucrate foarte fin, cu grila de start ca si la cupe mondiale, a fost o mare placere sa te dai pe el. Penultima curba inainte de sosire a fost locul unde s-a decis aproape in fiecare mansa, cine merge mai departe. Din pacate eu deja in prima mansa am cazut acolo (fiind pe primul loc) si nu m-am mai calificat in mansa urmatoare. Dar nu m-am mirat atat de tare caci si la turele de recunoastere tot acolo am cazut de fiecare data.
Dar aici nu s-a terminat distractia, a fost fain sa fiu acolo si ca spectator. La curba respectiva au fost cazaturi peste cazaturi, aproape intotdeauna a fost o surpriza cine castiga. M-am mirat cand Gabor, aproape in fiecare mansa, cu mare noroc, a intrat in primii 2 ca sa mearga mai departe, iar la finala a pornit primul si a terminat primul ca un profi!
Premierea a inceput imediat dupa concurs, nu am stat acolo o jumate de zi asa cum sunt obisnuit de la cursele de XC. Pacat ca aceste curse de 4x nu prea exista la noi, e o distractie faina, mai ales ca de 7-8 ani nu m-am dat la 4x deloc. M-am simtit chiar putin nostalgic!
Multumesc organizatorilor pentru weekendul fain!
Jos palaria, si felicitari Gabor!
Material redactat de Arpad Kelemen
