Tuscany Trail nu este o cursă. Nu sunt clasamente, nu există timpi de referință, nu e niciun fluier de start, dimpotrivă. Cei peste 6000 de participanți iau startul continuu, de-a lungul a 3 zile. Este o experiență de bikepacking „într-o singură etapă”, unde totul ține de tine: cât de repede pedalezi, unde dormi, cât de mult te oprești să faci poze, să mănânci, sau pur și simplu să admiri priveliștea. Iar eu, împreună cu alți patru prieteni, am avut norocul (și curajul) să parcurgem acest traseu de 450 km cu 5.760 m diferență de nivel, între 22 și 25 mai.
Ziua 1 – Un început parfumat și o noapte cu peripeții
Startul a fost destul de abrupt, cu o cățărare serioasă chiar de la început, urmată de o coborâre tehnică prin pădure și apoi un traseu deschis prin câmpii. După 28 km ne-am trezit cu un vânt frontal care ne-a însoțit pe toată porțiunea de coastă, pe lângă marea Tireniană. Am trecut prin stațiuni elegante, păduri mediteraneene și drumuri pietroase, apoi am virat spre interiorul Toscanei – de unde nu aveam să mai vedem marea până la final.
Am pedalat 113 km cu aproape 1000 m urcare, iar seara ne-a prins în mijlocul unei câmpii, lângă un restaurant izolat. Am avut noroc: am dormit sub umbrelele de pe terasă, pentru că peste noapte a venit o furtună torențială. A fost prima noapte de „supraviețuire” adevărată.
Ziua 2 – Gravel, noroi și Toscana de carte poștală
Ziua a început cu urmele evidente ale ploii din noaptea trecută – câmpuri ude și o urcare prin pădure extrem de noroioasă, urmată de o coborâre pe măsură. Apoi, pe măsură ce am intrat în Valea Orcia, Toscana s-a dezvăluit în toată splendoarea ei: strade bianche cu pietriș alb, peisaje de poveste și mirosul amețitor al florilor de câmp care ne-a însoțit toată ziua.
Am încheiat cei 103 km și 1700 m diferență de nivel campând pe peluza din fața unor case dintr-un mic orășel medieval, Pienza. Localnicii știau de Tuscany Trail și ne-au primit fără nicio problemă. Am dormit bine, deși grijile legate de ziua următoare ne-au dat un pic târcoale.
Ziua 3 – Siena și urcările „mușcătoare”
A fost o zi cu adevărat frumoasă. Traseul a urmat o creastă, cu urcări scurte dar dese, drumuri line și priveliști largi. Trecerea prin Siena a fost un moment special – orașul este incredibil de frumos, cu arhitectura medievala si o piață centrală vibrantă și plină de turiști. După Siena, am intrat din nou pe drumuri de pădure și strade regionale. 101 km și 1300 m de urcare. Oboseala începea să se adune, dar moralul era sus.
Ziua 4 – Testul final: oboseală, crampe și ultima urcare
Ultima zi a fost cea mai lungă și, pentru mine, cea mai grea. Oboseala acumulată își spunea cuvântul și simțeam că mă paște o crampă la fiecare pedalare. Din fericire, traseul permite adaptări, iar organizatorii nu impun checkpoint-uri sau validări de traseu. Așa că am ales să scurtez puțin, fără să mă simt vinovat.
Am pedalat 134 km și am urcat 1800 m. Peisajul a fost frumos, dar mai puțin spectaculos – păduri de stejar și trasee care aminteau de Transilvania. Colegul de tura Tamaș spune ca urcarea spre Montecatini i-a adus aminte de Predeal sau Băișoara, dar fără aglomerația lor și cu mult mai mult farmec.
Concluzii și recomandări la Tuscany Trail
Tuscany Trail a fost o aventură memorabilă. Îți trebuie ceva antrenament – peste medie – pentru a te bucura pe deplin de traseu, dar satisfacția este uriașă. Fiecare zi a fost altfel. Fiecare peisaj a venit cu surprize, iar mirosul florilor de câmp – atât de intens și constant – a fost o revelație. Nu am mai simțit niciodată natura atât de prezentă ca aici.
Am fost fascinat și de chiparoșii care străjuiesc drumurile cu pietriș. Îți dau impresia că urci spre o poveste, care culminează mereu cu un conac în mijlocul viilor. Toscana are o magie pe care o simți la fiecare pedală.
Am făcut traseul pe un Marin Nicasio 2, un gravel bike mai „exotic”, la test, cu cadru de oțel și furcă din carbon – incredibil de confortabil. Anvelopele Vee Tire Co. Quickstyx 700×45, care mi se păreau prea slick la început, s-au dovedit excelente pentru acest tip de traseu, predominant rapid. Transmisia 2×10 cu Shimano GRX RX400 s-a comportat impecabil, iar geometria bicicletei mi s-a potrivit perfect: nici prea sportivă, nici prea relaxată – exact ce trebuie pentru un traseu de anduranță cu bagaje. Voi reveni cu recenzia pe larg.
Tot la test au fost si coburii portocalii Capsuled pe care i-am folosit, mai precis geanta de sa, de ghidon si cea pentru top-tube. Daca la început mi s-au părut neîncăpători, la final s-au dovedit excelenți. Și aici voi reveni cu recenzia pe larg.
La test a fost și echipamentul Northwave, tricoul Extreme Rock și pantalonii Fast Rock, echipament de super top, cu preț destul de mare, dar calitate și performanțe la fel de mari. Material foarte interesant, la tricou cel putin, și care pare foarte optimizat pentru vreme foarte caldă, așa cum a început să fie și pe la noi vara. Recenzia pe larg în curând.
Nu în ultimul rând, la test a fost și proaspăt lansatul ciclocomputer Bryton Rider S810, model de top al producătorilor taiwanezi. Știe tot, face tot, dar cel mai impresionat am fost de autonomia bateriei. Cu o singură încărcare am făcut toate cele 4 zile, mai precis aproape 30 de ore, la final terminând Tuscany Trail cu 15% baterie rămasă. Revin cu recenzia pe larg.
Dacă iubești gravel-ul, aventura și libertatea fără reguli stricte, Tuscany Trail este pentru tine. Iar dacă îți place să simți pietrișul sub roți, sau auzi zgomotul clicheților roții spate când mergi la vale sau să simți vântul în față și parfumul de flori de câmp, atunci locul tău este aici, în inima Toscanei.
