Acum citesti
Traseu – 1 Mai fără mici şi bere

Autor: Mircea Purdea

Sărbătoarea celor ce muncesc la mici şi bere mi-am petrecut-o bântuind prin munţii Gilăului, relaţia mea directă cu tradiţia fiind doar mesajele olfactive ce-mi umpleau nările pe drum sau puzderia de peturi de bere ce marcau trecerea românilor pe aceste meleaguri.

Ploile din zilele precedente şi prognoza meteo incertă pentru ziua respectivă m-au determinat să optez pentru o tură cu mult asfalt dar cu locuri şi peisaje fermecătoare.

traseu cicloturism cluj gilau 06a

Puţin îndoit de capacitatea mea de a parcurge acest traseu lung şi înalt dar şi de anii şi cifoscolioza ce-mi apasă umerii am plecat totuşi optimist (sau ca s-o citez pe soţie, inconştient) din Cluj şi după primii 17 km stresanţi pe DN E60 am ajuns în Gilău, poarta de intrare în munţii omonimi.       De aici pedalând pe Someşul Cald în sus am trecut de-a lungul celor 3 lacuri de acumulare care lasă baltă cursul râului, adică Gilău, Someşul Cald şi Tarniţa şi peste barajele ultimelor două lacuri anterior menţionate. Pe parcurs e soare, plăcut, circulaţie relativ mică, fumurile grătarelor sunt încă neactivate, urcarea e progresivă, rampe de pinioane mari sunt doar înainte de baraje. Drumul vălureşte pe verticală şi orizontală de-a lungul lacurilor filtrate de verdeață, locuri de evadare foarte apreciate de clujeni (probabil de aceea au și umplut malurile cu puzderie de cabane care concurează parcă între ele pentru titlul de cea mai urâtă construcţie); de asemenea, ca peste tot unde românul se poate înfrăţi cu codrul şi aceste locuri sunt foarte apreciate de drujbaşi.

Cu 1 km înainte ca dealul Capu Coastei să despice drumul în două (cel din dreapta urmând vreo 5 km cursul Someşului Cald prin aşezările pitoreşti Ruseşti şi Prigoană ca apoi să se înfunde brusc în defileul sălbatic al râului, iar cel din stânga urcând de-a lungul pârâului Leşu spre Mărişel) opresc pentru hidratare la izvorul de pe marginea drumului; chiar în dreptul izvorului se găseşte un adăpost unde poţi poposi până ce turiştii motorizaţi îşi umplu cu apă proaspătă bidoanele de plastic de 5 l.

Apoi începe urcuşul spre Mărişel, circa 11 km cu rampe între 6 și 11%, urcuş mai solicitant dar abordabil fără să te dai jos din şa, poate doar pentru eventualele popasuri de reglat suflul sau pozat. Încep să întrezăresc fumuşoarele grătarelor, berile puse la rece în pârâu, să simt mirosul de 1 Mai şi să constat că trilurile păsărelelor sunt acoperite de muzica boxelor date la maxim.

Către capătul urcuşului odată ce drumul iese dintre brazi, peste gardurile tipice din lemn, ţi se înfăţişează privirilor în toată splendoarea sa peisajul cu valurile domoale ale munţilor Gilăului.

Şi intru în localitatea Mărişel împrăștiată pe un platou uşor în urcare. Aici sunt cabane şi pensiuni, vaci sau cai pe margine de drum sau în mijlocul acestuia, porţiuni cu asfalt impecabil pe jos dar şi drum degradat cu bălţi imense şi adâncime incertă, cişmele cu apă rece pe margine şi, oriunde întorci capul, panorame deosebite.

Popasul de sandvici îl puteţi face ca şi mine la Crucea Iancului situată imediat după ieşirea din Mărişel de unde se pot vedea, peste defileul Răcătăului, casele răsfirate ale satului cu cea mai mare întindere şi situat la cea mai mare altitudine din țară, Măguri (peste 1300 m). Urmează coborârea năpraznică pe un drum neasfaltat (atenţie la circulaţie şi implicit la frânarea pe pietriş!) spre localitatea turistică Fântânele, situată pe malul lacului de acumulare omonim.

Lăsând în urmă forfota stațiunii urc 2 km spre Beliș, așezare constituită în urma strămutării satelor înghițite de apele lacului de acumulare pe un platou situat la 1200 m, la poalele masivului Vlădeasa; localitatea vă îmbie să lăsaţi bicicleta să se odihnească la una dintre pensiuni sau, dacă vântul din plete (sau de pe osul frontal evidenţiat până la ceafă) vă bate şi prin buzunare, să continuaţi fie înainte spre Huedin (vreo 25 km prin ţara Calatei cu ale sale tipice biserici fortificate) de unde puteţi lua trenul spre Cluj, fie s-o cotiţi la dreapta pe după mănăstirea Râşca Transilvană spre Râşca, variantă pe care am ales-o eu.

Lăsând în spate creasta înzăpezită a muntelui Vlădeasa, al doilea ca înălţime din Apuseni (1836m), trec prin Râşca de Sus şi din capul dealului Pleşu văd cum se întinde cât cuprind privirile localitatea Râşca, patria cartofilor.

Abia intrat în Râşca cotesc dreapta şi încep să urc spre Dealul Mare şi Lăpuşteşti localităţi aflate pe coama dintre văile Râştii şi Someşului Cald; în stânga drumului te pierzi în depărtări spre depresiunea Huedin, munţii Meseş sau Vlădeasa iar în dreapta plonjezi vizual în hăul înverzit al văii Someşului Cald. La un moment dat un nor apocaliptic asezonează perfect scârţâitul sinistru al carului ce trece agale pe lângă cimitirul din Dealu Mare dar ploaia ce părea iminentă fiind probabil în vacanţă la mare, m-a ocolit (deşi ultima jumătate de drum mi-a tot desenat nori furioşi deasupra capului). De menţionat faptul că asfaltul din Beliş până în Lăpuşteşti este foarte bun ceea ce contribuie din plin la tocirea inutilă a gumelor mele de off-road.

Trebuie să mărturisesc faptul că v-am adus (virtual) până în Lăpuşteşti doar cu gândul la splendida coborâre de circa 7 km ce se încheie în punctul de unde am început dimineaţa urcarea spre Mărişel. Drumul de pământ bătătorit bine, cu doar câteva praguri stâncoase, se prezintă într-o stare surprinzător de bună şi doar curbele ac de păr ce se succed ameţitor îmi mai curmă avântul.

Închizând bucla pe malul Someşului Cald mă reîntorc în Cluj de-a lungul deja cunoscutelor lacuri de acumulare, parcurgându-le în sens invers: Tarniţa, Someşul Cald, Gilău şi pe drum constat că perseverenţa românului când e vorba să-şi onoreze tradiţia de 1 Mai nu cunoaşte oprelişti reuşind să-şi frigă micii chiar pe suprafaţa lacului.

traseu cicloturism cluj gilau 28Tura se încheie pe drumul naţional E60 cu automobilele vâjâindu-mi pe la ureche şi cu refacerea stratului de monoxidului de carbon din plămânii de orăşean arşi destul de aerul curat al munţilor.

Pentru amatorii de statistici pot să vă ofer doar date preluate de pe Google Earth deoarece androidul meu a înţepenit la kilometrul 30, prefăcându-se că lucrează dar neînregistrând nimic;

  • traseu; Cluj- Gilău- Someşul Rece- Someşul Cald- Tarniţa- Mărişel- Fântânele- Beliş- Râşca- Dealu Mare- Lăpuşteşti- Tarniţa- Someşul Cald- Someşul Rece- Gilău- Cluj
  • distanţa: 132 km (inclusiv 10 km prin Cluj)
  • timp: 11 ore cu pauze de gâfâit, poze, masă, socializare cu localnicii
  • altitudine maximă: 1.204 m
  • altitudine minimă 349 m
  • altitudine medie: 707 m
  • căţărare: 2.975 m
  • rampă maximă la urcare: 19 %
  • pantă maximă la coborâre: 29 %
  • pantă medie: 3,6 %
Vezi Comentariu (1)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

five + twelve =