Acum citesti
Corneliu Belciug despre planurile pentru viitoarele piste de biciclete

corneliu_belciugCorneliu Belciug, reprezentant al Asociației Green Revolution, are câteva planuri interesante în ceea ce privește dezvoltarea pistelor de biciclete din București.  Pentru că în acest moment există multe propuneri și mult mai multe variante, am vrut să aflăm de la el care este cea mai fezabilă și care sunt pașii ce trebuie parcurși pentru a obține într-un final, mult râvnitele piste pentru bicicliști.

Nu pot spune ca proiectul nostru e cel mai bun. Chiar am vazut ca exista voci care critica initiativa noastra. Respect si voi respecta intotdeauna libertatea de exprimare, dreptul la o opinie. Pe de alta parte, le stau la dispozitie tuturor celor care au intrebari, propuneri, idei, dorinta de a realiza alaturi de echipa formata de noi  acest proiect. Proiectul este perfectibil – stiu bine asta. 

1.Salut Corneliu! Care crezi că este motivul pentru care până în prezent pistele de biciclete nu au reprezentat nimic mai mult decât o cheltuială inutilă?

Inutilitatea investitiei deriva din greselilor facute de proiectanti si firmele de constructii. Lipsa de viziune si strategie, solutiile gasite si aplicate denota o abordare cel putin superficiala a fenomenului. Daca ar fi sa le gasesc si o bila alba, si e destul de greu, as spune ca pistele actuale au dovedit ca sunt folosite si necesare. Si as mai trece la capitolul bile albe si faptul ca, din greselile realizarii pistelor actuale, putem invata sa facem piste mai bune in viitor.

2.Cum arată proiectul vostru, ce curpinde și cât de complet este în acest moment?

Propunerea este a noastra – proiectul va fi al tuturor celor care aleg sa ne sprijine si sa lucreze impreuna cu noi. Si vreau sa fiu foarte clar in aceasta privinta. Nu vreau sa ne asumam meritele pentru un proiect in care vor lucra peste 20 de institutii, autoritati, facultati si organizatii neguvernamentale.

Revenind  – noi propunem realizarea unui proiect pilot pe axele Nord-Sud si Est-Vest  la standardele intalnite in tarile din vestul Europei, in orase precum Amsterdamul. Si pentru ca principala noastra preocupare o reprezinta siguranta utilizatorilor, am propus cooptarea unor institute de proiectare de renume, implicarea facultatilor de profil, autoritatilor care pot da un input extrem de serios in privinta solutiilor tehnice de realizare a viitoarelor cai de circulatie.

Nici un metru din viitoarele piste nu va fi realizat fara sa existe masuratori si analize in teren, justificari clare, proiectare, acorduri din partea autoritatilor implicate. Pe strada, pe trotuar, prin parcuri, cu modificare trotuarelor, strazilor  sau intersectiilor, cu desfiintarea unor tonete de flori, chioscuri sau panouri publicitare , cu indepartarea unor stalpi sau repozitionarea unor statii de autobuz – toate solutiile vor fi adaptate si personalizate astfel incat experienta celui care va folosi caile de circulatie sa fie cat mai lipsita de stres si cat mai sigura.

Cine spune ca pistele trebuie facute doar printr-un loc sau altul este clar ca nu intelege complexitatea proiectului. La fel, cine spune ca exista solutii minune, aplicabile peste noapte, se inseala amarnic. Nu exista o solutie universala – exista doar multa munca, studii, masuratori si decizii destepte.

Din punctul nostru de vedere etapele realizarii proiectului sunt:

  1. 1.       Studierea oportunitatii  realizarii pistelor pe axele Nord-Sud si Est-Vest. Si aici trebuie sa precizez ca avem doua directii de analiza:
    1. a.      Oportunitate pentru utilizatori. Sau altfel spus – cat de interesante sunt rutele pentru bicilisti? Vor fi folosite de acestia? Unesc pistele propuse de noi zone cu densitate urbana mare, cartiere, zone comerciale, parcuri, centre universitare, zone culturale, etc.?
    2. b.      Impactul acestor lucrari. Care este impactul asupra locuitorilor din zonele traversate de piste (locuri de parcare, acces in blocuri), comerciantilor, firmelor, institutiilor publice, transportului in comun ,traficului pietonal si celui rutier, etc.. Fara acordul acordul si acceptarea acestor piste de  catre cei mentionati mai sus – o se ne trezim din nou cu pistele blocate si inutilizabile.
  2. 2.       Analiza traficului – ne intereseaza sa aflam numarul de masini  existente pe arterele vizate de proiectul nostru, viteza de deplasare, tipul de autovehicul, comportamentul acestor masini in trafic. In functie de acesti parametri putem evalua corect riscurilor producerii unor accidente, gradul de protectie necesar biciclistilor, masurile necesare semnalizarii, calmarii traficului, etc.
  3. 3.       Analiza infrastructurii  prin  ridicari topografice pe arterele vizate. Exista, dupa cum bine stim, diferente intre ceea ce apare in actele si planurile PMB si ceea ce se intampla in realitate. Cabinele telefonice, terasele unor restaurante, chioscurile, panoruile publicitare, masinile parcare, cosurile de gunoi, lucrarile de infrastructura nefinalizate – toate aceste elemente trebuie cunoscute inainte de a trece in faza de proiectare. Daca facem proiectarea doar pe hartie ne trezim, din nou, in situatia hilara a copacului crescut peste noapte in mijlocul pistei.
  4. 4.       Cu toate aceste elemente cunoscute putem trece la indentificarea solutiilor optime si proiectare cailor de circulatie pentru biciclisti. Iar acest lucru va fi realizat doar cu sprijinul partenerilor enumerati mai sus.
  5. 5.       Urmatorul pas este realizarea studiul de fezabilitate si prezentarea acestuia in Consiliul General pentru aprobare.

 

3.Cum a reacționat Primăria în discuțiile cu voi? Sunt deschiși la dialog?

Ideea realizarii acestor axe a fost prezentata de noi direct Primarului General Sorin Oprescu. A spus imediat da, ne-a spus ca din partea lui putem sa ne apucam de treaba, ca putem coopta alaturi de noi specialistii de care avem nevoie. Ceea ce am si facut. Pana aici nu avem ce reprosa primariei si speram, si o spun cu toata sinceritatea, sa nu dispara interesul pentru acest proiect. Eu personal nu sunt un optimist incurabil, dar de data asta chiar imi doresc sa cred ca putem realiza un proiect bun in parteneriat cu PMB. Daca realitatea o sa-mi dovedeasca altceva – o sa cautam solutii. Nu avem cum sa renuntam, nu exista alternative, trebuie doar sa propunem proiecte destepte si sa-i facem si pe altii sa creada in ele.  

4.Cui aparține de fapt decizia de a construi un sistem fezabil de piste? Cât contează părerea primarului, consilierilor etc.?

Primarul General poate propune Consiliului General un proiect, cu studiile atasate, cu solutiile tehnice, cu costurile realizarii si cu timpul de implementare. Toate acestea trebuie intelese si aprobate de consilieri iar din bugetul PMB trebuie alocati banii necesari. Problema, cel putin din punctul meu de vedere – si nu incerc sa iau aparare nimanui, e ca nimeni nu a venit cu un proiect finalizat in fata lui Sorin Oprescu. Un proiect sustinut si avizat de toata lumea, in care sa se arate impactul si costurile, un proiect care sa poata si fi aplicat.  Evident, au fost intentii, au fost solicitari, petitii, comisii, discutii, etc. Dar sa i se puna un document final cu care acesta sa mearga in fata consilului – acest lucru nu s-a intamplat. Iar asta vrem sa facem noi acum.  Am mai stat de vorba si cu alti reprezentanti din zona ONG, oameni care au militat pentru drepturile biciclistilor in decursul timpului. Opinia mea a fost aceeasi si am spus-o clar si raspicat: daca tot zicem noi ca vorbim in numele biciclistilor, hai sa mai si muncim in numele biciclistilor! De plimbat vorbe prin gura stim ca suntem buni. Dar asta nu va rezolva nici problema pistelor si nici doleantele biciclistilor. Eu cred ca trebuie sa trecem de la word-uri si ppt.uri  frumos colorate la studii si proiecte concrete. Cine are urechi de auzit si minte de inteles o sa inteleaga ca acum mingea e la noi. Primarul a zis „Da” iar noi trebuie sa fim suficient de buni incat sa-i dam un proiect fezabil. E o oportunitate pe care nu trebuie sa o ratam.

5.Ați făcut o estimare de cost pentru planurile de construcție? Dar pentru realizarea pistelor, se poate estima un cost aproximativ?

O analiza a costurilor este in curs de realizare. In momentul de fata discutam cu partenerii acestui proiect etapele realizarii proiectului, etape enumerate mai sus. Inca suntem in faza in care exista posibilitatea modificarii acestei structuri si amendarii proiectului. Dupa finalizarea acestor discutii o sa cunoastem exact si costurile proiectarii. In ceea ce priveste costurile lucrarilor de amenajare – acestea vor fi cunoscute abia la sfarsitul proiectarii. Daca vreti, credem ca proiectare va fi de ordinul sutelor de mii de euro iar implementarea de ordinul zecilor de milioane.

Nu va ascund ca in prezent PMB nu a identificat sumele necesare proiectului. Dar pana nu prezentam bugetul proiectarii – nici nu putem sti cati bani sunt necesari. Exista riscul blocarii acestui proiect din lipsa fondurilor. Dar sa privim totusi cu optimism.

 6.Avem un termen realist de finalizare al pistelor din momentul aprobării proiectului? Se poate estima durata construcției?

Pentru partea de proiectare timpul estimat finalizarii intregului proiect este de 18-24 de luni. Din acest motiv si pentru a trece mai repede in faza de implementare am propus „spargerea” proiectului pe sectiuni si demararea proiectului in mai multe puncte. Mi-as dori foarte tare ca in bugetul din 2014 sa existe primii bani alocati constructiei pistelor.

7.În final, se mai poate corecta situația actuală a pistelor? Măcar prin recuperarea unei părți din suma uriașă investită?

Eu spun ca da. Cel putin daca ne gandim la pistele de pe Kiseleff si de pe bulevardul Aviatorilor. Nu are rost sa aruncam ce a fost bine facut. De ce nu, pot fi incluse in noul proiect pilot si pot fi folosite atata timp cat vor respecta solutiile si standardelor impuse.

Mulțumim pentru timpul acordat!

Vezi Comentarii (2)
  • Foarte interesant interviul si se pare ca avem de-a face cu oameni constienti de faptul ca lucrarea respectiva e una complexa si care trebuie facuta cu cap si neaparat prin colaborarea tuturor celor ce ar fi vizati sau implicati de existenta pistelor.
    O singura sugestie pt reporter – intrebarea 2 „Cat de complet este proiectul ?” ….complet inseamna ca are tot ce-i trebuie, deci nu exista decat complet si incomplet, adjectivul acesta neavand grade de comparatie 🙂 (ca si cum ai intreba „cat de viu” sau „cat de mort” este X in momentul asta ? 😛 )

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

three + eight =