Acum citesti
Tică Darie, cicloturist în Europa și biciclist în Copenhaga

Îi știi prea bine. Sunt adevărații temerari ai zilelor noastre. Cu vreo două bagaje, o bicicletă de multe ori modestă și curaj cât pentru un regiment, ei pornesc la drum adesea având ca scop unirea a două puncte întâmplătoare de pe hartă. Cicloturiștii sunt mai mult decât simpli bicicliști. Au povești de viață deosebite și nu se tem să susțină cauzele în care ei cred. Tică Darie, pe numele său complet Dumitru Vărzariu-Darie, este un cicloturist, ocupație pe care o împarte cu cea de student la Copenhaga. Dacă te afli în acel oraș, este imposibil să nu ai tangență cu bicicleta. Dar cea mai importantă excursie cu bicicleta este în curs de desfășurare în timp ce tu citești acest articol! El a pornit pe bicicletă din capitala Danemarcei și va ajunge mâine la Roșia Montană, după ce a purtat însemnul celor care susțin conservarea respectivei localități din Apuseni. Detalii despre acest lucru, dar și despre alte aspecte interesante poți citi în cele ce urmează.

  • Salut! Pentru început, ne poți spune câteva lucruri despre tine și cum ai descoperit pasiunea ta pentru cicloturism?

Salutare! Iubesc natura și mi-ar plăcea să ajut oamenii, iar numele meu adevărat e Dumitru Vărzariu-Darie, dar obișnuiesc să mă prezint cu Tică Darie. În urmă cu trei ani a fost prima mea ieșire mai lungă cu bicicleta împreună cu un prieten, Matei Cosmin, pe un traseu de circa 250 de kilometri, Suceava – Munții Rarău – Munții Târniței – Suceava, pentru două zile. Doi ani mai târziu, am pedalat cu Vasile Bradatan și același Matei din Suceava până pe Vârful Ceahlău, Durau și înapoi în Suceava, circa 320 de kilometri, trei zile cu totul și două zile de mers pe bicicletă. Cred că așa am prins gustul cicloturismului.

  • Momentan studiezi în Danemarca, țară despre care nu mai este nevoie să spunem prea multe în materie de biciclete, dar ești originar din Suceava. Pedalezi de când încă erai în țară? Cum ți se par traseele din acea zonă?

Când am plecat în Danemarca mi-am trimis și bicicleta cu autocarul pentru că e ca și cum nu ai exista fără bicicletă în Copenhaga. Prima lună am folosit autobuzul, metroul, foarte obositor, dar apoi mi-a venit bicicleta și am început să iubesc să pedalez prin Copenhaga. Mă simțeam foarte bine dimineața după 15 kilometri de pedalat la școală. În Danemarca sunt piste/rute de bicicletă mai peste tot, e o plăcere să mergi cu bicicleta. Sunt trasee foarte frumoase, asfaltate, prin natură și foarte ușoare ca dificultate pentru că mai toată Danemarca e plată.

  • Revenind la locația ta curentă, ne poți spune câteva cuvinte despre viața de biciclist în Copenhaga? Este chiar așa de privilegiată precum se spune?

Sunt pe bicicletă mai tot timpul, nu mă pot desprinde de ea. E foarte civilizat aici, biciclistul are prioritate, nimeni nu te claxonează dacă pedalezi pe stradă și nu pe pistă, dar în general nu se claxonează, sau când traversezi strada și se întâmplă să fie roșu. Oamenii respectă regulile, cei mai înceți pedalează pe partea dreaptă pentru a face loc celor mai rapizi, se semnalizează cu mâna când vrei să oprești sau să faci stânga/dreapta, pistele sunt asfaltate și îndeajuns de largi. În unele locuri chiar foarte largi. E o plăcere să te deplasezi cu bicicleta!

  • Care sunt cele mai lungi călători pe care le-ai întreprins? Cu care te mândrești cel mai mult? Chiar în momentul de față ești pe drum, corect? Îmi poți spune cum arată itinerariul și cum s-a desfășurat până acum? Unde se va încheia?

Cea mai lungă călătorie a fost cea cu cei doi prieteni din Suceava până pe Ceahlău, iar eu mă mândresc cu toate ieșirile cu bicicleta! Momentan da, sunt într-o călătorie nebună și frumoasă cu bicicleta. Acum sunt în Bratislava (n.r – la momentul trimiterii materialului; Tică urmează să ajungă mâine, 15 august, la Roșia Montană), după 1.737 km de pedalat, iar traseul meu până acum a fost Copenhaga – Rockstock – Berlin – Dresda – Praga – Viena – Bratislava. Am avut și pauze pentru că am vrut să petrec mai mult timp în anumite orașe, de exemplu 2 nopți în Berlin, 3 cred că în Praga, 2 în Viena și 2 în Bratislava, dar tot am pedalat, prin oraș. Călătoria mea continuă spre Budapesta, iar destinația finală este Roșia Montană și probabil apoi acasă, la Suceava. Am uitat să precizez, nu știu cât de important este, de fiecare dată pedalez peste 100 de kilometri pe zi, doar o dată s-a întâmplat să pedalez în jur de 50 de kilometri pentru că am părăsit Praga foarte târziu. Am urcat niște poze, in funcție de cum mi-a permis conexiunea la internet, de pe parcursul călătoriei pe blogul meu.

  • Am remarcat că ești un activist care promovează cauza Roșiei Montane. Nu voi intra în amănunte legate de această luptă, dar te întreb ce oportunități ar fi de promovare a acelor locuri prin intermediul bicicletei? S-ar putea face un bikepark acolo ori s-ar putea organiza ture de mai multe zile sau chiar ture cicloturistice de anvergură cu punctul de plecare/sosire la Roșia Montană? Cum vezi că ar putea ajuta bicicleta în acest caz, asta dacă crezi că s-ar putea?

Da, imi place să ajut și îmi pasă de natură, de asta am și ales să pedalez pentru campania Salvați Roșia Montană, mai ales că mă motivează foarte mult pentru că uneori nu-i ușor să pedalezi de unul singur în zile fierbinți, să dormi singur în pădure și multe altele. Cred că ar fi o idee foarte bună cea de a organiza concursuri de biciclete sau marcarea unor trasee pentru biciclete și, de ce nu, concursuri de alergare. Roșia Montană este o zonă foarte frumoasă care poate fi promovată și salvată prin activități sportive. Sunt foarte fericit să văd că în România, în locuri minunante, se organizează foarte, foarte multe concursuri de bicicletă și de alergat, e ceva extraordinar, suntem tari la capitolul acesta și la multe altele! Ar fi frumos să se organizeze și la Roșia Montană, sunt convins că multa lume ar fi interesată și s-ar alătura activităților.

Recomand tuturor o ieșire de lungă durată cu bicicleta, e o experiență extraordinară. De-alungul acestei călătorii am văzut foarte, foarte mulți oameni în vârstă sau familii pedalând pe distanță lungă. De asemenea, rog românii să vină cu bicicleta pe 15 august la Roșia Montană, la Fânfest! Ne vedem curând!

Vezi Comentarii (0)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

8 + two =