Salzkammergut Trophy nu prea mai are nevoie de prezentare. Este cel mai mare concurs de maraton mtb de o zi din Austria și unul dintre cele mai mari din lume, la fiecare ediție atrăgând la start peste 5000 de participanți din mai mult de 40 de țări. Este evenimentul despre care a auzit tot mtb-istul pasionat și care dorește să ajungă aici măcar o dată în carieră. Concursul oferă participanților 7 distanțe de concurs, „vedeta” fiind traseul A cu o lungime extremă de 210 km și diferență de nivel monstruoasă de peste 7000 m.
Bucla lungă, de peste 200 km, este cu adevărat specială pentru că străbate regiunile Hallstatt – Dachstein – Salzkammergut incluse în Patrimoniul Mondial Cultural UNESCO, traseul de mtb fiind considerat unul din cele mai spectaculoase și frumoase peisagistic din Europa. Cum majoritatea dintre noi nu prea tragem pentru podium, înseamnă că avem timp berechet pentru admirat peisajul. Și crede-mă, ai ce vedea aici. Spre exemplu, unul din pasajele absolut superbe și iconice pentru acest concurs, este zona de tuneluri și balcoane săpate direct în stâncă, pe unde binențeles, vei trece cu bicicleta.
Însă cum nu mulți sunt capabili să parcurgă tura lungă, la Salzkammergut Trophy vei găsi alte 6 distanțe dintre care una sigur ți se potriveste. Astfel, avem tura lungă, traseul A de 210 km pentru care startul este la ora 5 dimineața (!), traseul B de 119 km, traseul C de 76 km, traseul D „All Mountain” la care am participat, cu 56 km, traseul E de 54 km, F de 38 km și G cu o lungime de 22 km.
Însă Salzkammergut Trophy este mai mult decât un simplu concurs de mtb. Este un festival al bicicletei, o sărbătoare unde se strânge nu doar toată Europa, ci totă lumea pasionată de mtb. Evenimentul este foarte mare și pe lângă concursul propriuzis, găsești aici multe alte activități conexe. În primul rând e vorba de expozitia de biciclete, piese, echipament și accesorii, care de la an la an este mai mare. Găsești aici o mulțime de oferte speciale și multe mărci pe care nu le găsești în România. Este o bună ocazie spre exemplu, să-ți completezi garderoba specială cu echipament pentru ciclism.
Însă activitatea fizică pe care o faci când vii aici, și peisajele pe care le primești, înseamnă doar o parte din pachetul complet al experienței. Cealaltă parte este locul în care stai, cazarea pe care o alegi și care nu are cum să fie decât perfectă. De fiecare dată când am venit la acest concurs, noi ne-am cazat la Hagan Lodge din satul Altaussee.
Hagan Lodge este practic un complex de căsuțe confortabil amplasat între doi versanți de munte. Căbănuțele sunt de mai multe feluri însă majoritatea au două sau trei camere la etaj, living și bucătărie la parter, două băi și da, o saună. Sunt abslout perfecte atunci când vii cu prietenii și familia și închiriezi una în care pot locui confortabil patru-șase persoane.
Layout-ul interior este foarte bine gândit, căsuțele fiind construite să ofere maximum de confort, și vara, când vii aici cu bicicleta și iarna dacă ești la schi. Însă cireașa de pe tort trebuie să fie sauna ta privată, cu acces direct la exterior. Ce poate fi mai plăcut ca după o zi mizerabilă petrecută la concurs pe bicicletă, în frig, ploaie și noroi, așa cum am avut eu “norocul” la ediția 2019, să intri direct sub un duș fierbinte, apoi în sauna în care stai cât vrei tu, alternând cu tradiționalele ieșiri afară la frig sau sub dușul rece.
Vă spun că mai plăcut de atât poate fi doar berea nefiltrată pe care o bei la final de zi afară, pe terasa cabanei, povestind cu prietenii, mirosind iarba și ploaia care tocmai se termină înseninând cerul și privind liniștit apusul cum se lasă peste crestele munților din jurul tău, în timp ce uiți coșmarul prin care ai trecut de-a lungul zilei.
Totuși, ca să nu te plictisești de atât bine la căsuțele Hagan, poți alterna cu vizite la thermele din zonă. Poți merge la Narzissenbad din Aussee, situate la doar 7 km de Hagan Lodge. Și aici beneficiezi de relaxare maximă în timp ce uiți de „greutățile” prin care ai trecut de-a lungul zilei. Mai ales dacă ai concurat cumva cu bicicleta greșită, la un concurs la care te-a plouat toată ziua.
Am participat la Salzkammergut Trophy de câteva ori până acum și tot timpul cu bicicleta de cross country, pentru că ăsta este și profilul concursului – maraton mtb cross country. Recent însă organizatorii au introdus și traseul „All Mountain”, căruia i-au spus D și pe care m-am gândit să-l încerc în 2019, având și o bicicletă nouă care s-ar fi potrivit unui traseu mai tehnic de mtb. Profilul traseului, lungimea și diferența de nivel ofereau deja primele indicii care ar fi trebuit să-mi atragă atenția că sunt pe cale să fac o greșeală, să particip adică pe un traseu de cross country cu bicicleta de enduro-mtb. Pentru că ăsta era planul, să merg pe noua Merida One-Sixty pe care o aveam la test.
Totuși apelativul „all mountain” pe care l-au dat organizatorii traseului D, îmi dădea speranțe că vor exista coborâri dificile pe care le voi parcurge fără probleme mulțumită suspensiilor mari de 160 mm ale bicicletei, porțiuni pe care aș fi putut recupera „masiv” ce pierdeam pe urcare. Ei bine, n-a fost așa. Adică, deși coborâri am avut, acestea nu au fost deosebit de grele. În schimb urcările m-au rupt.
Bicicleta aleasă pentru concurs a fost nepotrivită însă am folosit-o fiind în plin proces de testare. Merida One-Sixty este o bicicletă enduro pursânge, gândită să meargă extrem de tare, dar la vale. Strălucește când merge la vale, și tu împreună cu ea. Geometria este foarte bine gândită, iar suspensiile le fel. La deal însă este coșmar, lucru pe care l-am spus fără perdele în review. Nu ai cum să faci o bicicleta care să meargă foarte bine și la vale și la deal, decât dacă faci compromisuri, lucru care înseamnă practic că bicicleta nu va merge bine nici acolo, nici acolo.
Aventura a fost și mai intensă pentru că toata ziua a fost frig și a plouat la concurs. De la prima oră până la finiș. Noutate pentru mine a fost și faptul că traseul D a avut startul în altă localitate decât tradiționalul Bad Goisern, unde se întâmplă toate. Am ajuns la start cu trenul special pus la dispoziție de organizatori, iar acolo am avut timp să conștientizez coșmarul care urmă să aibă loc. Nu are rost s-o mai lungesc, concluzia este simplă. La Salzkammergut Trophy participi cu bicicleta de cross country, preferabil full suspension, indiferent cum numesc organizatorii traseul.
Pe de altă parte, deși ediția 2019 Salzkammergut Trophy s-a numit pentru mine eșec, experiența per ansamblu a fost la fel de plăcută ca de fiecare dată când am ajuns în zonă. Și asta pentru că dacă te hotărăști să participi la acest concurs nu bați atâta drum doar să te dai o zi la concurs și apoi să pornești înapoi spre casă alți 1300 km. Nu, vii să stai câteva zile, poate chiar o săptămână. Aduci cu tine toate bicicletele posibile – mtb xc și enduro, gravel și cursiera, și te dai pe toate până leșini.
Pentru că ai pe unde. Pentru cross country nu trebuie să te gândesti deloc în plus. Pur și simplu iei la pedalat oricare din traseele oficiale de concurs. Pentru enduro te duci la Leogang, cum am fost și noi, sau mai aproape la Schladming, și trăiești senzațiile tari dintr-un bikepark. Iar despre cursieră mai are rost să povestim? Ai sute și sute de kilometri de asfalt perfect, cu trafic redus sau complet absent, care te duc până sus pe munte. Odată ajuns sus este obligatorie pauza de bere nefiltrată sau radler, după preferințe, de la cabana perfectă din vârf de munte, după care pornești la vale și te bucuri de viraje, peisaje și natură. Partea frumoasă este că nu ai cum să te plictisești, pentru că știi că a doua zi o iei de la capăt!
