Mai sunt 3 etape din Turul Sibiului 2013, dar lupta este departe de a se fi încheiat. Cu toate că Davide Rebellin (CCC Polsat) a făcut ieri un tur de forță pe Transfăgărășan, doar 22 de secunde îl despart de următorul concurent, norvegianul Frederik Wilmann (Christina Watches-Onfone), în clasamentul general. Și ca încleștarea să fie mai crâncenă, etapa secundă, programată astăzi, măsoară 183 de kilometri lungime, conține 3 sprinturi intermediare și se termină la Păltiniș, la altitudinea de 1.438 de metri.
Bătălia care se va da astăzi în pluton va fi mult mai complexă, totuși. Pe lângă primii doi clasați, nu trebuie să îl scoatem din schemă pe Matija Kvasina (Gourmetfein-Simplon), care pare a fi revenit cu forțe proaspete față de anul trecut, când a terminat Turul pe locul secund. Cu toate acestea, croatul recunoaște că cele 36 de secunde care îl desparte de podium nu sunt ceea ce par a fi. Nu văd cum aș putea să îl detronez pe Rebellin ori pe Wilmann, pentru că amândoi sunt ei puternici și au și echipe pe măsură. Cel puțin, Wilmann sau oricare din ceilalți doi coechipieri care au mers bine ieri pe Trans (n.r. – Stefan Schumacher și Constantino Zaballa) mi se pare că și-au calculat bine de pașii și vor vâna tricoul galben cu orice preț. Echipa mea nu este în cea mai bună alcătuire, căci după Turul Austriei unii dintre performeri au luat o pauză de refacere, apreciază Kvasina.
Și, într-adevăr, după cum chiar Wilmann (foto stânga) a recunoscut ieri, clasarea celor doi coechipieri ai săi este un atu serios. Schumacher, Zaballa și cu mine ne aflăm în primele 6 locuri la general, cu o diferență maximă de sub un minut față de primul loc, deci e cursa oricăruia dintre noi mâine. Sper să nu mai îmi uit bidonul plin cu apă pe urcare cum am făcut pe cățărarea spre Bâlea Lac și astfel să mai am un avantaj, care, pe lângă picioarele puternice, să îmi aducă tricoul galben. Dar nici nu mă deranjează dacă unul din colegii mei ar urca pe prima treaptă. Oricum ar fi, echipa e cea mai importantă, adaugă nordicul. Turul Sibiului este foarte bine organizat și mi-aș dori mult de tot să câștig aici. Ar fi o amintire frumoasă, conchide Wilmann.
Cât despre Davide Rebellin (foto dreapta), 
el a spus clar că lungimea și înclinația urcării finale de la Păltiniș sunt un obstacol poate și mai greu de trecut, dat fiind că se vor parcurge circa 169 de kilometri până la baza urcării, după care încă 14 până în vârf. Am studiat etapa și faptul că este mai lungă decât cea de ieri împreună cu faptul că drumul spre Păltiniș este mai abrupt, face din etapa a II-a una cu adevărat decisivă. Vom încerca să controlăm cursa, ne dorim victoria și moralul întregii echipe ar fi ridicat înaintea Turului Poloniei, se confesează rutierul originar din Verona. Eu sunt încrezător în șansele mele și pentru că îi am alături de mine pe Adrian Honkisz și pe Nikolay Mihaylov, aflați în primele 10 poziții ale clasamentului general. Sunt doi rutieri tineri și puternici și cred că vor avea un cuvânt de spus astăzi, încheie Rebellin.
Campionul en-titre, Victor De La Parte (SP Tablewere), însă nu este la fel de optimist ca și adversarii săi. Se simte că valoarea Turului a crescut anul acesta și adversarii mei sunt acum foarte puternici. Nu am pierdut mult timp pe Transfăgărășan, dar nici nu văd cum îl voi recupera. Mă voi concentra pe o victorie de etapă și probabil va trebui să mă mulțumesc cu atât, mărturisește ibericul.
Uitându-ne la cifre, urcarea spre Păltiniș, lungă de 14 kilometri și cu pantă medie de 5,17%, nu pare fioroasă, dar porțiunile care ating panta maximă de 9% sunt multe și sunt presărate de-a lungul cățărării exact cât să le facă viața un coșmar rutierilor. Sau să le ofere ocazia ideală să atace. Depinde de fiecare cât de puternice picioare va avea.
Traian Goga,
Redactor FreeRider.ro
Sibiu, România
