Pe una dintre bicicletele „testate” sezonul actual de mine, am avut ocazia să adun câțiva kilometri cu o furcă Rock Shox Recon cu 120 mm cursă, varianta pentru roți dimensiunea 27.5, care la prima vedere nu promite foarte multe. La ce să te aștepți de la o furcă, în principiu entry-level, despre ca nu ai auzit mai nimic? Cu întrebarea asta în gând am plecat la prima tură pe diamondback heist 2.0. Deoarece modelul se vrea a fi unul de all-mountain am plecat cu scopul de a parcurge un traseu cu urcări mai lungi, dar cu coborâri mai tehnice, presărate cu rădăcini, bolovani, contrapante (naturale), etc. 
Prima impresie? Furca e foarte activă, chiar și pe denivelările mici și scurte pe care de regulă furcile entry-level nu îți dau senzația că ar face ceva. Deoarece traseul începea cu o urcare, iar eu am obiceiul de a ține furca deblocată pe urcări, exceptând momentele în care pedalez afară din șa, am putut observa că furca e suficient de activă chiar și atunci când nu ai greutate pe ghidon, fără a-ți da impresia că irosești ceva din efortul depus. Pe modelul Heist 2.0, Rock Shox-ul Recon vine cu un lock-out mecanic (cu cablu) montat pe partea stângă a ghidonului. Chiar dacă maneta e exagerat de mare în comparație cu rudele hidraulice, nu m-a încurcat la schimbarea vitezelor sau în timpul deplasării. Mai puțin plăcut din punct de vedere estetic, lock-out-ul își face treaba pentru care a fost proiectat. Mă întreb doar pe termen mai lung și în cazul utilizării pe vreme ploioasă cât de mult e afectată funcția, având în vedere cablul ușor expus în zona prinderii de pe furcă.
Pe coborâre sentimentul de “furcă activă” capătă, așa cum era de așteptat, o nouă dimensiune. Rădăcinile la viteză mare și zonele cu bolovani stabili nu sunt o problemă pentru Recon. Furca lucrează foarte bine și nu se comprimă excesiv la trecerile în viteză peste obstacole succesive, fapt datorită căruia ai impresia că furca mai are rezerve pentru șocurile puternice. Presiunea pe care am utilizat-o a fost de 95-100 psi, presiune care pentru greutatea mea de 72 kg, stilul de dat și condițiile de traseu din zilele respective s-a dovedit a fi optimă. 
Aveam însă o mică reținere față de zonele abrupte, acolo unde o furcă atât de activă se comprimă de regulă prea mult datorită acționării constante a frânei față și implicit nu-și mai face datoria. Cu o mică urcare pe care am făcut mai mult push bike, am ajuns și la coborârea cu pricina.
Două, trei încercări cap-coadă, iar impresia rămâne aceeași: furca e deosebit de activă și nu rămâne comprimată pe zonele abrupte, dincolo de ceea ce e normal, așa cum aș fi fost tentat să cred. Rigiditatea e din nou un punct forte, asta deoarece la frânări bruște furca nu mi-a dat niciodată senzația că ar fi instabilă sau că s-ar deplasa în interior sub greutatea mea. Cursa de 120 de mm e suficientă, nu doar pentru xco sau xcm, ci și pentru ture care implică un teren mai accidentat, coborâri mai tehnice, sub rezerva unor deprinderi tehnice medii a persoanei de pe bicicletă. Mi-aș fi dorit un ax de 15 mm având în vedere impresia generală pe care mi-a lăsat-o Recon-ul, cea de furcă pretabilă la ceva mai mult decât simple ture pe trasee lipsite de elemente tehnice.
Greutatea destul de ridicată de 2360g, reprezintă un minus care în contextul performanței sale generale cred că poate fi trecut cu vederea. Greutatea mai ridicată se datorează probabil și utilizării unor brațe din oțel, cu toate astea brațele contribuie la rigiditatea și la performanța furcii. Setarea rebound-ului completează plaja de setări pe care o are la dispoziție utilizatorul. Recon-ul nu abundă de setări, însă în segmentul ăsta de prețuri chiar nu te poți aștepta la ceva mai mult, fiind vorba de o furcă entry-level cu un cost de aproximativ 1500 lei în România.
