Traian Goga este redactor FreeRider.ro încă de la începuturile revistei…
Ne apropiem cu pași repezi de evenimentul în premieră al inaugurării unei autostrăzi de către bicicliștii din România. Trebuie să recunoști, este un pas destul de mare pentru comunitatea noastră, iar faptul că autoritățile au fost deschise față de această propunere nu poate fi decât de bun augur. Dar îl lăsăm pe Bogdan Trandafir, membru Comunității Bicicliștilor Bucureșteni (CBB) si OPTAR, să ne povestească mai multe atât despre respectiva structură, cât și despre evenimentul programat în data de 30 iunie.
- Salut Bogdan! Comunitatea Bicicliștilor Bucureșteni este o organizație relativ tânără. Ne poți zugrăvi o scurtă istorie a acesteia?
Salutăm cititorii FreeRider.
Comunitatea Bicicliştilor din Bucureşti este o suprastructură. Este compusă din asociaţii, organizaţii, cluburi, persoane, reunite de aceleaşi principii. A apărut ca o necesitate de sindicalizare. Punctual, este opusă unor instituţii o organizaţie din componenţa CBB, atunci când formalismul cere o persoană juridică. Finalmente, aşa cum ii spune şi titulatura, este o comunitate. Nu este corect spus că este o organizaţie tânără. Este mai degrabă ca o pădure tânără alcătuită din copaci maturi.
Mai multe nu pot eu să spun, pentru că punctual eu coordonez doar acest proiect şi nu mă pot erija nici in istoriograful comunităţii nici în exponentul ei. Ca să pastrez metafora, sunt doar un arbore din această cultură.
- Care sunt principalele ei obiective? Cu ce/cum urmărește CBB să îmbunătățească situația bicicliștilor bucureșteni?
Obiectivele ei nu sunt militante ci activiste. Comunitatea incearcă natural să găsească culoarele de comunicare, de stabilire a unor rapoarte de parteneriat cu instituţiile din domeniul care ne privește. O astfel de structură, suprastructură este si C.I.S.R., Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră. Acesta reunește cele mai importante instituţii din acest domeniu, încă nu toate. CBB nu poate îmbunătăţii situaţia bicicliştilor bucureşteni, ci a tuturor celor care o folosesc ca mijloc de transport alternativ, pentru deplasarea zilnică, turism, sportul ca fenomen de masă. Cum va face asta? Prin umplerea unor spaţii neacoperite în perceptia instituţională. Prin comunicarea cu aceste instituţii şi informarea lor despre problemele reale şi propunerea de soluţii. Realitatea nu aşteaptă. Este mai mult de expus pe acest subiect şi poate va face obiectul unui articol sau interviu separat, de ce nu, un serial.
Pe scurt pot doar să menționez că ne interesează ca biciclistul să aibe identitate în spațiul rutier, să beneficieze de facilități publice, să nu mai fie considerat o apariţie particulară, exotică, şi doar de agrement. Este un mijloc de transport ca oricare altul, viabil pe tot spaţiul geografic de la un pol la altul. Un semnal evident este dat chiar de către câţiva jucători importanţi din industria auto, care işi orientează serios atenţia catre cercetarea si dezvoltarea tehnologică a acestui vehicul.
- Inaugurarea autostrăzii A3 de către bicicliști este cel mai de anvergură proiect al CBB de până acum, dacă nu mă înșel. Ne poți prezenta câteva aspecte legate de acesta – idee, punere în practică, eforturi organizatorice, discuții cu autoritățile, etc.? Cât de dificil a fost să se treacă la fapte concrete în privința acestui proiect?
Ideea… Ideea mişcă lumea. Ideea este mai veche şi ţine de spaţiu. Unde ai putea să araţi că în condiţii siguranţă pot fi mult mai mulţi cei care ar adera la transportul alternativ? Pe un parcurs larg şi liber de pericolul rutier cotidian. Am profitat de această iminentă deschidere a unui segment de autostradă. Am propus autorităţilor acest proiect şi a fost bine receptat şi înteles ca mesaj. Ne interesează în comun siguranţa rutieră.
Eforturile organizatorice sunt cele normale la orice eveniment. Aici poate doar gestiunea unui număr mare de participanţi ridică nivelul eforturilor. Cum am spus, suntem o comunitate, şi totul decurge altfel când baza de selecţie e largă pentru coordonarea unui astfel de eveniment.
Discuţiile cu autorităţile au fost deschise. Cât se poate de tehnice, la toate nivelele. Am discutat doar cu specialişti în domeniul siguranţei rutiere, fie că provin din MTI, din CISR ca suprastructură sau din DPR. Am avut un semnal de susţinere din partea ministerului transporturilor şi din partea ministrului, neechivoc. Din partea C.I.S.R. și D.P.R. la fel de mult sprijin şi le mulţumim pe această cale.
Toata lumea a înteles ce dorim să facem şi au căutat doar să ne indice în ce parametrii tehnici putem desfăşura în siguranţă evenimentul… Viitoarea autostradă nu este un scop pentru noi, ci un mijloc. Dealtfel bicicliştii nici nu au ce căuta pe autostrăzi. Doar pe cele Velo, când acestea vor exista.
- Acum, legat de evenimentul în sine, cum anume se va desfășura, câți participanți estimezi că vor fi și, cel mai important, cât de puternic estimezi că va fi ecoul acestei acțiuni?
Bazinul „ciclografic” are intindere importantă. Din nord se vor reuni ciclisti şi biciclişti din judeţele Prahova, Braşov, Sibiu, Argeş, Buzău, Covasna, Harghita şi poate chiar mai indepărtate.
Din sud Bucureşti, Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Constanta.
Posibil ca şi din alte zone să vină individual sau cluburi de amatori pentru a participa la acest eveniment deosebit.
Grupurile reunite la capetele traseului A3 vor avea plecare simultană către centru aproximativ al distanţei. Acolo vom celebra momentul, urmând a fi marcat de o placheta pe care va fi inscripţionat cine, ce, si câţi participanţi au fost prezenti şi înregistraţi.
Toate detaliile vor fi publicate pe căile oficiale ale CBB, atât pentru participanţi cât şi pentru media.
- Acum, un exercițiu de imaginație. Care crezi că va fi prima facilitate pentru bicicliști acordată în urma acțiunii de pe A3 și cât de repede preconizezi că se va materializa?
Nu aş încadra la facilitate, oricare ar fi prima reuşită. Este vorba doar de normalitate. Sper ca aceasta să fie în domeniul identităţii biciclistului. Si aceasta se va reflecta în spaţiul rutier. Restul, multe ţin de aplicarea corectă a legii, ţin de respectarea STAS-urilor și modificarea lor unde sunt anacronisme vizibile, ţin de educaţie şi acceptarea biciclistului în peisajul rutier. Un accept motivat şi un tratament echitabil.
Traian Goga este redactor FreeRider.ro încă de la începuturile revistei și reprezintă una dintre vocile care contează în ciclismul românesc.