Traian Goga este redactor FreeRider.ro încă de la începuturile revistei…
Izbânda de anul trecut a celor din Asociația Unda Verde a stârnit multă admirație. Adevărul este că puține ONG-uri au reușit să pună la punct o pistă de biciclete care leagă două orașe. Da, două orașe din România, Târgu Mureș și Reghin, printr-un proiect coordonat de un ONG românesc. Tot respectul pentru această asociație, motiv pentru care am stat de vorbă cu Georgiana Branea, reprezentanta acesteia. Așa că, în rândurile de mai jos ea ne spune mai multe despre filosofia organizației și despre cum văd ei o dezvoltare aromonioasă a societății cu ajutorul bicicletei.
- Când s-a înființat Asociația Unda Verde și de ce credeți că sunt necesare proiectele legate de bicicletă în zonă?
Prin formația pe care o avem am prins deprinderea de a privi în jurul nostru, de a analiza și de a pune un diagnostic (lucru care uneori se întâmplă inconștient). Nu e greu de observat că orașele noastre duc lipsă de infrastructură pentru oameni, lucru care se traduce într-o calitate a vieții scăzută. Dacă pe lângă un serviciu bun (sau prost) nu există alternative de petrecere a timpului liber, altele decât shopping-ul sau sala, insatisfacția oamenilor crește progresiv, până la așa numita alienare – fenomen relaționat în mod special cu locuirea colectivă, în perioada comunistă. De fapt, tot de atunci ni se trage tendința de înstrăinare față de locurile publice, față de spațiile folosite la comun, și în general, față de tot ce înseamnă celălalt.
Pe cale de consecință, proiectele care pun oamenii împreună sunt cele care pot aduce o schimbare de viziune și de atitudine. Proiecte care să ofere altceva, un ceva căutat dar greu de găsit, deși, paradoxal acel ceva e chiar în fața nostră. Sună complicat, dar de fapt e foarte simplu: trăim într-o țară în care adevaratele valori stau în umbra unor inițiative politico-economice extrem de ambițioase din perspectiva câștigului rapid, pe durată scurtă. Am intrat într-un carusel din care greu identificăm lucrurile simple care ne produc plăcere. Îmi vine în minte observația unui biciclist care în urma ieșirii pe două roți în București a făcut un bilanț al trăirilor neașteptate, al gesturilor simple care i-au ieșit în cale și pe care de la volan nu le-a observat nicicând. Nici nu avea cum.
Ca să revenim, dispunem de niște resurse de peisaj – atât în oraș cât și înafara lui. Noi, în zona noastră, dispunem și de râul Mureș, dar și de ”infrastructura” pe care o folosesc pescarii și cei ce au terenuri agricole de-a lungul râului. Suntem din orașe diferite și am zis, ce-ar fi să unim cele două localități (Târgu Mureș și Reghin) prin intermediul unei căi ciclabile? Încă de la prima discuție, avantajele ne erau clare: oferirea unei alternative de transport pentru navetiștii din satele vecine, o alternativă de petrecere a timpului liber pentru orășeni – sportivi și familiști deopotrivă – atractivitate pentru turiști și creșterea standardului de viață pentru localnici – prin posibilitatea dezvoltării serviciilor aferente (transport bagaje, alimentație publică, cazare). Un turism ecologic practicat la scara umană. După primele idei (2008) și după ce am pus câteva în aplicare (2009) am înființat și forma juridică, sub forma Asociației Unda Verde (ONG).
- În ce constă și în ce stadiu se află proiectul?
Proiectul se raportează la râul Mureș ca posibil catalizator pentru regiune, promovează o atitudine de respect și apreciere pentru natură în general și pentru apa curgătoare în particular. Este o inițiativă asumată pe termen lung, care are ca scop atingerea unui grad ridicat de coeziune a comunităților față de râul Mureș la nivel regional, după un model de multiplicare a unor inițiative și principii reușite în anumite locuri, în alte locuri. De aici numele proiectului și ideea de a inspira prin Față de Mureș, de la izvor, până la vărsare.
În cadrul proiectului organizăm evenimente și ateliere creative pe de o parte, și desfășurăm acțiuni de planificare la nivel micro și macro prin proiecte de arhitectură și amenajarea teritoriului pe de altă parte. În cadrul atelierelor lucrăm efectiv pe mal pentru îmbunătățirea experiențelor de vizitare prin locuri de popas, dar poate mai important, marcarea traseului accesibil cu panouri informative (cuprind harta și informații despre floră și faună), indicatoare de direcție și borne. Am intervenit cu prioritate acolo unde accesibiliatea era scăzută, pentru a da continuitate traseului, de pildă o albie secată dar abruptă a fost modelată și pavată, fără mortar de ciment. Marea provocare a fost identificarea acelor materiale, tehnici și forme care să fie puțin tentante, puțin deranjante și nevandalizabile. Plus ambiția noastră de a utiliza ce aveam la dispoziție – producători locali, materiale preferabil naturale. Astfel în vara lui 2011 am lucrat cu studenți la arhitectură și localnici aducând un plus de informație și confort traseului identificat în urma cartării. Am amplasat mai multe indicatoare din lemn la intersecții de drumuri, borne kilometrice cu cap reflectorizant și locuri de popas – din care trei s-au dovedit durabile. Am experimentat mult. Cu materialele, cu modul de primire și apreciere. Satisfacția este că traseul Față de Mureș Tîrgu Mureș – Reghin a intrat în conștiința oamenilor și locul a revenit în sfera de interes. Malurile erau uitate deși au un imens potențial de recreere. Dacă în vara lui 2010 exploram zona pentru identificarea locurilor accesibile și întâlneam în medie 2 oameni pe zi, peste un an , odată cu primul indicator la ieșirea din oraș, familii cu copii mici și grupuri de bicicliști puteau fi văzuți pe maluri. Ne bucurăm că s-a dovedit faptul că era nevoie de spațiu pentru desfășurarea activităților în aer liber, pentru relaxare.
Abia în octombrie am avut lansarea oficială a traseului, inaugurat evident printr-o tură. De lucru mai este, destul, dar prin gesturile noastre am vrut să aratăm și faptul că oricine se poate implica pentru a crește calitatea unui spațiu. Este nevoie doar de bun simț și disponibilitate – dorința de a participa și de a face bine comunității prin propriul confort câștigat. Iată motivul pentru care nu am apelat la stereotipuri sau la lucruri prefabricate. Așa funcționează lucrurile în mod durabil – ce se strică se repară și totul se bazează pe forța și resursele locale.
Pentru promovare am scos o serie de tricouri de ciclism inscripționate Față de Mureș, destinate celor care vor să se implice sau să ne susțină, tricouri de bumbac care au fost distribuite gratuit la lansare și o hartă a traseului unde sunt figurate și intervențiile, dar și atracțiile zonei. Momentan colaborăm și cu Consiliu Județean pentru a analiza modul de implicare a autorităților locale.
- Ce impact estimați să aibă asupra comunității locale?
Socialul, economicul și responsabilitatea față de mediu sunt cei trei piloni ai dezvoltării durabile. Pe lângă beneficiile sociale și legate de mediul natural de care am vorbit mai devreme – interacțiune, sănătate – segmentul economic este unul de bază pentru dezvoltarea unei comunități. Exemplele de succes din alte părți stau mărturie pentru faptul că serviciile care susțin ecoturismul sunt de durată și funcționează pe principiul bulgărelui – după ce se implică o familie, vecinul îi ia exemplul. Un exemplu local este dat de satele de lângă Reghin unde se comercializează schiuri iarna, la poartă, și vara biciclete. Pe lângă acestea pot funcționa ateliere de reparații, locuri de unde se pot lua gustări, servicii de transport bagaje și altele.
Comunitatea din zonă are și un patrimoniu construit bogat. Pe valea Mureșului sunt zeci de castele nobiliare cu grădini superbe, dar greu vizitabile – nu intră deocamdată în nici un circuit turistic.
- Ați primit sprijin extern în realizarea proiectului?
Studenții de la arhitectură sunt cei mai receptivi, în lipsa experiențelor practice din școală. Comunitatea s-a implicat activ, dar nu în număr la fel de mare ca în mediul rural, în locurile unde apa era chiar în inima satului. Avem o comunitate de susținători pe facebook, cei mai mulți fiind din zonă – a fost un mijloc de comunicare facil și care în timp real ilustra modul de lucru și pașii parcurși.
Am avut susținerea financiară a unei companii private din Tîrgu Mureș, Anvergo. Cu ajutorul lor am achiziționat toate materialele de care am avut nevoie și uneltele. Ne-au ajutat și unele primării, cei din Ernei și Sângeorgiu de Mureș, și Direcția Apelor cu sfaturi și chiar piatră pentru pavarea unei albii de pârâu. Mulțumim tuturor celor implicați, și cu această ocazie.
- Ce proiecte aveți în plan să mai desfășurați care au ca subiect bicicleta și bicicliștii?
Proiectele noastre includ bicicliștii și pietonii – încurajăm mijloacele alternative de deplasare, transportul în comun – orașele devin responsabile pentru viața și sănătatea locuitorilor lor. Continuăm și cu Față de Mureș, e important să sensibilizăm cât mai multă lume cu privire la valorile pe care le promovăm. Până când acest proiect se va autosusține.
Traian Goga este redactor FreeRider.ro încă de la începuturile revistei și reprezintă una dintre vocile care contează în ciclismul românesc.
Este admirabil! Multumim pt. acest proiect si speram sa fie doar primul pas in incercarea de a face cat mai multe piste de biciclete in zona si in toata tara! Primul pas e intotdeauna mai greu… As vrea sa stiu daca mai sunt si de unde se pot lua hartile respective cu traseul marcat?
Multumesc si felicitari inca o data!
harta o gasesti aici
http://asociatia.undaverde.ro/shop
Auzi, da voi ati innebunit? Unde e pista, eu nu vad niciuna? ASfaltul ce a patit?
@Mircea Vasile: Este vorba de un traseu marcat, așa cum am subliniat în interviu, nu de o pistă, amenajat cu infrastructură minimală de semnalizare și locuri de popas. Deși ”minimală”, cu elemente din lemn, investiția materială a fost substanțială pentru cei 40km. De asemenea, efortul.
Pentru aducerea informațiilor din articol în actualitatea lui ianuarie 2013, trebuie să se știe, de asemenea, că marcajele și marea parte a locurilor de popas au fost vandalizate. Este nevoie de întreținere și de monitorizare permanentă, de către un administrator de traseu sau implicarea poliției.
Buna…
Va rog mult sa i-mi ziceti unde gasesc eu „intrarea” la pista din Reghin? Ceva reper…harta mai detaliata/……
Semnalele de pe traseu au fost vandalizate in ultimii 2 ani. Pornirea a fost de la liceul Petru Maior unde era amplasata o harta si indicatoare cu borne la fiecare kilometru. In aceste conditii recomand pornirea de la poarta fermei din Apalina si folosirea GPS-ului cu ruta pre incarcarcata.