Ciclismul românesc caută un nou început

În ciuda crizei din ciclismul românesc generată de controversatele alegeri și multele șicane și răsturnări de situație de după, se pare că totuși există un progres. Dând dovadă de o reală maturitate în abordarea situației și dorință de a îmbunătăți lucrurile, Eduard Novak a pus binele sportivilor pe primul loc și deasupra oricărui conflict și i-a convoncat pe 26 dintre cei mai buni la efectuarea unor teste fizice indispensabile acestui sport. Acțiunea s-a întins pe durata a 3 zilei și a avut loc la parcul acvatic Divertiland de lângă București, fiind coordonată de către Ovidiu Burghelea, antrenor de categoria a 3-a din Italia, și de către Renzo Boscolo, antrenor italian și specialist al centrului de biomecanică CTF Lab-Friuli.

Testele fizice efectuate sunt cele de bază pentru măsurat puterea și determinat zonele de efort astfel încât sportivii să se poată antrena eficient folosind powermeter-ul și monitoarele de ritm cardiac. Se coroborează datele cu alte analize, precum cele de sânge, sunt interpretate și se emit recomandări de antrenamente de către Boscolo, cel propus de Eduard Novak ca antrenor federal al FRC. De asemenea, a fost analizată și poziția pe bicicletă, precum și alte măsurători biomecanice grație software-ului și specialiștilor Centrului de Pregătire și Biomecanică CTFLab – Friuli (Italia) prezenți. Aceste teste se vor repeta de inca 3 sau 4 ori în decursul anului.

La acțiune am fost prezente două persoane de la FreeRider.ro, în speță subsemnatul și pasionatul nostru colaborator Marc Sandu. El a vizitat locul cu pricina vineri seara, adică la finalul primei zile, discutând cu Eduard Novak, Renzo Boscolo și câțiva dintre sportivii prezenți, pe când eu am ajuns acolo sâmbătă la prânz, având ocazia să discut mai pe larg cu Ovidiu Burghelea.

Vineri seara, în incinta Divertiland, trainerele zumzăiau cu spor. Le pedale i-am prins pe Tudor Oprea şi pe Lucian Logigan, (Ideal Geiger), care, judecând după stratul de sudoare de pe braţe şi picoare şi după chipurile lor concentrate, se aflau undeva intr-o zonă cu mulţi waţi. Am schimbat apoi câteva cuvinte cu Lucian, despre campania sa în Cipru, în care târgu-mureşeanul a avut ca şi concurenţă rideri de Top 20 din Cupele Mondiale, dar şi despre obiectivele sale pentru acest an, în care sunt incluse două etape de mondiale de XC. “După o încălzire, se pleacă de la o putere de bază, apoi, la fiecare două minute se creşte numărul de wati, până la nivelul de rezistenţă maximă”, spunea Lucian a propos de testul proaspăt încheiat.

Între timp, bicicleta de şosea a lui Marius Petrache era instalată pe trainer, riderul declarându-se încântat de testare, dar, în acelaşi timp, puţin incomodat de faptul că incidentele prin care a trecut în această iarnă nu i-au permis să se antreneze prea mult. Cu o ciupică “P-Track”, Petrache a început încălzirea, acesta fiind un moment pe care mi l-am ales pentru a sta de vorbă cu Renzo Boscolo,  căruia i-am cerut mai multe detalii despre procesul de testare şi semnificaţia sa pentru ciclismul românesc. Iată ce-am aflat:

“Acest moment poate fi denumit kilometrul zero al ciclismul românesc, un moment care va genera noi tehnici de antrenament. Practic, facem un prim inventar patrimoniului uman, determinăm puterea generata de sportivi şi astfel, putem înţelege unde se află fiecare dintre ei ca nivel de pregatire. Desigur, există mai multe teorii legate de poziția pe bicicletă, noi utilizăm un sistem american, care, în linii mare studiază poziţia, unghiurile, în raport cu puterea generată, iar cei mai buni sportivi, vor merge în Italia, pentru teste suplimentare”, a precizat Boscolo. Fiecare sesiune de testare a fost capturată video, înregistrarea urmând a fi introdusă în sistemul cu care lucrează italienii, care, e capabil să furnizeze apoi geometria bicicletei ideale pentru fiecare sportiv în parte. Zone cheie care sunt urmărite de către acest sistem sunt înălţimea şeii, distanta între sa şi axul de angrenaj sau lungimea ghidonului, desigur, specialistul italian – în ciuda aerului afabil, păstrând şi o doză necesară de “secret profesional”.

De la acţiunea de testare nu a lipsit nici Eduard Novak, care este de părere că  pentru a dezvolta ciclismul românesc, trebuie să cunoaştem mai întâi sportivii, mai ales în condiţiile în care cei mai mulţi dintre ei nu au trecut niciodată printr-un test de putere sau printr-o evaluare bio-mecanică: “Acestea sunt lucruri elementare”, spune Eduard Novak, “începtul unui proiect de mai mulți ani, în care, pe măsură ce înaintăm, vom putea ştii despre fiecare sportiv cum se raportează la performanţele sale anterioare. Sportul e matematică. Nu merge cu antrenamente pe stilul <pedalează 150 de kilometri sau acum dă-te mai repede >, totul trebuie calculat”, ne explică Eduard Novak, insistând că nu e vorba despre un test pentru o selecţie, ci despre prima schiţă a unei hărţi care exprimă calităţile sportivilor noştri.

Am înţeles astfel că performanţa este un puzzle complex, un “joc” care se întinde pe mulţi ani, o ecuaţie, în care pe lângă aceste date colectate intră desigur sportivul, echipa, mecanicul… A propos de sportiv, acesta poate se poate folosi imediat de către datele “recoltate” la testare, pentru a-şi ajusta postura pe bicicletă sau poate lua în calcul şi adoptarea unui sistem de măsurare a puterii pentru antrenament. “Fiecare milimetru conteză. Noi ne dorim să lucram pe rezultate, Jocuri Olimpice, campionatele mondiale şi europene, iar dacă vrem să ajungem aici, aceasta este abordarea de urmat”, concluziona Eduard Novak, la sfărşitul primei zile de testare, încheiată destul de târziu în noapte.

Cât despre discuția cu Ovidiu Burghelea, aceasta nu s-a rezumat doar la acțiunea propriu-zisă de testare, ci am intrat și în problematica ciclismului românesc.

„Beneficiul este că sportivii se pot antrena după o anumită metodă clară și consacrată de antrenament, care le lipsea până acum. Noi (n.r. – Burghelea și Boscolo) dăm anumite indicații în urma acestor teste de care antrenorii pot sau nu ține cont în pregătirea sportivilor lor. Practic, prin aceste testări care se vor repeta de-a lungul anului o să avem o evidență a evoluției fizice a sportivilor și vom putea analiza și corecta modul său de antrenament. Acum, ne aflăm la punctul zero cu acești sportivi, căci chiar și dacă au făcut astfel de teste în trecut, nu există o evidență a lor. Acum începem să-i formăm cu adevărat, cu atât mai mult cu cât astfel de teste sunt cerința minimă pentru oricine susține că face ciclism de performanță.”

„Din testările pe care le-am efectuat până acum, sunt câțiva sportivi, mai ales de la categoria U23, care ar face față într-un campionat puternic precum al Italiei. Dar până acolo, cicliști români trebuie să facă față unor obstacole aflate mult mai la începutul drumului. De exemplu, postura lor este de multe ori greșită pe bicicletă, adesea din cauza unor deformări survenite din pricina căzăturilor. Mai sunt și probleme legate de cluburile de ciclism din România, nu doar că duc lipsă de antrenori aflați la curent cu realitățile sportului modern, ci și legate de chestii de bază, cum ar fi cunoașterea și respectarea regulamentului FRC și UCI. Și în cazul acestei testări pe care italienii au efectuat-o gratuit deși costă niște bani, am fost întrebat de unele cluburi dacă primesc bani de benzină. La fel de greu am reușit să obțin confirmările pentru participare pentru că multe cluburile nu au adrese de e-mail sau dacă au fax-uri, acestea nu merg. Sper să se schimbe lucrurile totuși. Cred că testele acestea pot schimba ceva, căci niște rezultate fizice bune și mai mult de atât au mai multă valoare decât ar avea un CV cu 25 de titluri de campion național în România. Eduard Grosu este cel mai bun exemplu de ciclist român plecat din România și ajuns la echipă profesionistă și sunt convins că sunt și alți tineri talentați în țară și vrem să le dăm șansa să reușească.”

Material scris de Marc Sandu și Traian Goga