Bicicleta mea (52): Dartmoor Hornet

Dartmoor-ul Hornet de astăzi aparține lui George Măndiță și este un proiect care a început în 2011. Mai multe, ne spune chiar el:

Proiectul Dartmoor a luat nastere undeva la inceputul anului 2011 cand ma saturasem de Cube-ul meu Analog, cu o cursa la furca, mult prea mica pentru ce vroiam eu sa fac.
M-am tot interesat, am studiat si m-am hotarat ca va trebui sa schimb ceva radical, dar in acelasi timp pot „imprumuta” si piesele de pe Analog, care nu erau ale ei si se potriveau mult mai bine pe altceva.

Am pornit cu gandul la un cadru rigid, care o sa fie dispus sa-mi ofera o manevrabilitate buna si sa-mi faca damblaua amortizarii marite, in limita fizicii si a bunului simt.
Piata nu era pe atunci cum nu e nici acum, foarte dispusa sa-ti ofere ce-ti doresti, dar, puteam sa iert 100% pentru ca si bugetul meu avea sa fie mic, cu mari mari sacrificii, pe termen mediu si lung.

Visam si speram ca castig ceva bani si sa cumpar un full suspension de AM, dar gandurile mi se spulberau rapid, cand vedeam ca muncesc mult prea mult si castig mult prea putin, in vremuri in care toti ma indemnau sa imi cumpar o masina, pentru care oricum nu aveam bani.

Intamplator i-am cunoscut pe baietii de la BikeNature, Ionut si Nacu pe atunci, care m-au facut sa fiu mai realist si mi-au pus in brate, cadrul care se vede si in poza.
Dupa mult citit si documentat, au urmat alte achizitii, costisitoare, spre ridicole, dupa care a iesit ce se vede si spun eu, mi-a iesit foarte foarte bine.

S-a urmarit echiparea de top, culorile asortate si atentia la detalii, ca intr-un final, bicicleta sa prinda viata si sa ruleze pur si simplu fabulos.
Cu ea am parcurs multe trasee, de toate tipurile, mai peste tot, cu multe succese si atragand multe priviri si interese.

Ea functioneaza impecabil si acum, datorita atentiei marite si intretinerii ei, la standarde exagerate, dupa cum imi spun prietenii.

Pe final, termin ca la decernarea premiilor Oscar si vreau sa va multumesc voua pentru ca faceti treaba asta posibila si nu in ultimul rand, baietiilor de la BikeNature, fara de care nu as fi reusit.
Nu stiu daca cititi baieti, sau daca o sa cititi vreodata textul meu, dar eu tot va multumesc, datorita voua, mi-am realizat un vis si am si beneficiat de indrumarea si de prietenia voastra.

Imi pare rau ca nu pot sa va vizitez mai des, dar timpul imi da coate si imi pune piedici.

Va multumesc, va respect si va doresc succes!

Așteptăm în continuare fotografiile voastre, cu câteva cuvinte despre bicicleta pe care o dețineți, pe echipa @ freerider.ro. Nu uitați că este foarte important ca bicicleta să fie bine încadrată în fotografie (nu tăiată sau ciopârțită).