Cu o întârziere destul de mare, la aproape doi ani de la lansarea pe piață, am reușit să testăm și noi cu ajutorul Rom Euro Trade, importatorul Shimano pentru România, unul dintre noile grupuri de componente de șosea cu 12 pinioane și transmisie semi-wireless, respectiv modelul de mijloc Ultegra.
Noile transmisii Shimano s-au lansat pe 31 august 2021 în versiunile Dura-Ace și Ultegra, urmate apoi de 105, care a primit pentru prima dată o variantă electronică. Ele au venit mult după cele SRAM AXS, însă spre deosebire de cele SRAM care au venit cu rapoarte de transmisie noi inovatoare (angrenaje mai mici și pinioane mai mari), Shimano a păstrat rețeta clasică, cu angrenajele 50/34 și 52/36 populare și cu pinioane ce încep de la 11 dinți, compatibile cu vechii butuci HG. Între timp, recent, Campagnolo a lansat și versiunea sa wireless care vine, surprinzător, cu rapoarte noi în stilul celor SRAM, un pic surprinzător din partea unui producător considerat ca fiind tradiționalist.
Am primit pentru test o bicicletă special montată în acest sens, echipată complet cu toate componentele grupului Shimano Ultegra Di2 R8100, inclusiv roțile în varianta cu profil de 50 mm, dar fără pedale.
Iată care este părerea noastră după ce am reușit să parcurgem câteva trasee atât plate cât și montane.
Impresii generale
Personal, eu merg pe Ultegra Di2 de foarte multă vreme, din 2018, deși am avut ocazia să testez Dura-Ace Di2 pe 10 pinioane chiar după lansare, tot pe o bicicletă de test. Mereu am spus că Ultegra Di2 este transmisia perfectă și că nu are nicio slăbiciune, totul merge impecabil și nu prea ai ce să faci mai mult.
Ei bine, noile grupuri pe 12 au reușit, pe lângă modificările evidente (1 pinion în plus și transmisia semi-wireless), să aducă și un plus de performanță în funcționare, lucruri pe care îl vom detalia mai jos.
Ergonomie, aspect
Noile componente au suferit modificări de formă destul de importante. Plusul de ergonomie este evident, iar în ceea ce privește partea estetică, este o problemă de gust personal, dar în general părerea mea e că noul grup arată mai bine, dar nu peste tot.
Manetele sunt punctul de contact dintre rider și componentele grupului, momentul în care ”pui mâna” pe ele fiind și cel al primei impresii, care mereu contează. Noile manete sunt ceva mai masive și se simt mai bine în mână. Diferențele nu sunt radicale, comenzile au rămas poziționate identic (cele două butoane laterale și cel suplimentar de sus de pe mâner), dar micile modificări se simt și contribuie la o ergonomie care cel puțin mie mi s-a părut superioară.
Ca aspect, schimbătoarele arată mult mai bine. Schimbătorul spate este mai elegant, mai subțire, dând o notă modernă bicicletei. Acesta e în continuare legat cu cablu de bateria din cadru, dar acum conține și mufa de încărcare, una nouă, deci nu se vor potrivi încărcătoarele vechi.
Schimbătorul din față arată radical mai bine, e mult mai mic, modelul anterior fiind foarte masiv. Pentru cei ce preferă traseele allroad și folosesc anvelope mai late, părerea mea e că s-a îmbunătățit spațiul dintre anvelope și schimbător, un punct sensibil dintotdeauna la cursiere.
Angrenajul în schimb mie mi se pare mai urât, renunțându-se la liniile și unghiurile elegante ale brațului pentru o formă plată, simplă. Dar aici e doar o chestiune de gust.
Din punct de vedere estetic, frânele nu au nimic deosebit, vin cu plăcuțe cu radiator și discuri IceTech Freeza, însă acum sunt folosite discurile în stil MTB, nu mai au aripi de răcire la fel de mari ca la grupurile anterioare.
Partea de electronică
Din punctul de vedere electronic, marea noutate e lipsa cablurilor dintre manete și bateria din tija de șa. Fiecare manetă are acum o baterie mică ce oferă o autonomie de 1.5-2 ani iar transmisia între ele și baterie e wireless. Schimbătoarele sunt încă legate de baterie prin cablu, iar încărcarea se face prin schimbătorul din spate.
Părerea mea este că metoda asta e mult superioară celei cu baterii separate la schimbătoare, deoarece folosesc AXS la MTB și autonomia bateriei e extrem de mică, mereu mă trezesc cu ea descărcată, ține 4-5 ieșiri, în timp ce Di2 ține și o jumătate de an. În rest, lipsa cablului nu e ceva ce să extazieze utilizatorul, dar cu siguranță e pe placul mecanicilor.
Comenzile se fac în continuare de la cele două padele laterale de pe fiecare manetă, plus butonul suplimentar de sus. Ca și până acum, cu aplicația E-Tube se poate configura fiecare buton în ce mod dorim, putem să le facem în stil SRAM – o manetă să schimbe în sus și una în jos, sau să le lăsăm clasic. Poziționarea e foarte bună, motiv pentru care chiar și Campagnolo a început să o folosească, renunțând la tradiționalul buton pentru degetul mare. Butoanele de sus se pot configura în continuare pentru a comanda computerul, lucru pe care eu îl iubesc și care lipsește de la SRAM AXS (nu știu dacă și de la Campagnolo).
Transmisia poate fi configurată în continuare să schimbe foile automat (Synchronzied) sau să schimbe două pinioane la schimbarea foilor (Semi-Synchronized). Eu merg dintotdeauna în modul Synchronized și mi se pare perfect, pentru că modul manual este în continuare activ dacă vrem neapărat să schimbăm foaia în altă poziție. Se mai poate regla numărul de pinioane schimbate când ținem apăsat pe buton și viteza cu care se schimbă.
Funcționarea transmisiei
După cum spuneam mai sus, mereu am considerat că vechiul Ultegra este tot ce se poate mai bun în domeniul transmisiilor (da, există Dura-Ace și există Campagnolo și SRAM dar nu mi s-au părut cu nimic mai bune, cam la același nivel, poate SRAM chiar un pic mai slăbuț).
Noua transmisie este clar superioară. Chiar dacă și înainte totul funcționa impecabil, acum s-au făcut mici modificări care au reușit să îmbunătățească totul. Nu e vreo revoluție, dar totul e mai rapid, mai ferm, iar diferența se simte mai ales la schimbătorul față. O astfel de îmbunătățire nu s-a obținut neapărat din schimbătoare ci și din redesenarea dinților foilor și pinioanelor.
Opțiunile pentru rapoartele de transmisie se rezumă la cele populare: angrenajul compact 50/34 și cel semicompact 52/36 pot fi împerecheate cu cele două grupuri de pinioane disponibile, 11-30 și 11-34. Pentru cei mai sportivi, angrenajele 54/40 sunt disponibile doar la nivelul Dura-Ace, dar foile se potrivesc și pe angrenajul Ultegra dacă chiar își dorește cineva. Astfel, se poate ajunge la un raport de transmisie unitar, care permite urcări solicitante cu eforturi rezonabile. Adăugarea unui pinion la mijlocul casetei 11-30 o face mult mai adaptată la plat, lucru binecunoscut de cei ce încearcă să lupte pe plat la limita efortului, unde salturile de un singur dinte oferă performanțele maxime!
Frânele
Aici ajungem la cel mai impresionant capitol! Frânele pe vechiul Ultegra au fost impresionante pentru că erau o noutate – discuri hidraulice de șosea! Dar nu au fost chiar perfecte, existau frecări parazite când etrierul era cald, erau sensibile la murdărie.
Noile frâne sunt absolut silențioase. Indiferent de căldură și de murdărie, când maneta e lăsată liberă, frânele tac. Asta s-a realizat prin mărirea distanței dintre plăcuțe și disc.
În ceea ce privește forța de frânare, avem și aici îmbunătățiri serioase. Frânele reacționează imediat la cea mai mică atingere, sunt foarte modulabile, sunt la același nivel cu cele performante de MTB!
Roțile
Bicicleta de test a venit echipată și cu noile roți Ultegra cu profil de 50 mm. Din păcate ele au venit montate cu cameră și după părerea mea nu se poate vedea cu adevărat cum funcționează un set de roți moderne dacă nu sunt montate tubeless.
Altfel, roțile sunt superbe iar cu o greutate de 1570 g se prezintă foarte bine la profilul lor.
Butucii Shimano sunt recunoscuți pentru funcționarea fină și performantă. Bicicleta rulează excelent, dacă ignorăm tremuratul și senzația neplăcută provocată de camerele de aer. Spițele folosite sunt standard, cu tragere directă și nipluri clasice, un bonus în caz de probleme.
Se poate observa că anvelopele se așează foarte frumos pe jantă, în continuarea acesteia, contactul dintre ele fiind foarte aerodinamic. Mi-ar face plăcere ca roțile să ajungă din nou la test pentru un articol separat, cu posibilitatea de a le monta tubeless și de a le folosi mai multă vreme pentru a avea o opinie mai pertinentă asupra lor.
Concluzia
Este clar că noul grup Shimano Ultegra Di2 R8100 vine cu îmbunătățiri considerabile față de R8000, care nu se rezumă doar la adăugarea unui pinion și dispariția cablului dintre manete și baterie. Funcționarea e mai bună, formele componentelor au fost optimizate, ergonomia a fost îmbunătățită. Schimbarea vitezelor e marginal mai bună, însă marea îmbunătățire este la frâne!
Merită înlocuit vechiul grup cu cel nou? Costurile unei înlocuiri sunt destul de mari astfel că probabil pentru majoritatea utilizatorilor nu este rentabil, însă dacă aș face personal această trecere, ar fi din cauza frânelor net superioare. Din păcate frânele sunt legate de manete, astfel că nu se pot cumpăra doar noile frâne, trebuie înlocuită și transmisia.
Ce e sigur e că dacă se alege o bicicletă nouă, noile grupuri Shimano Di2 sunt o alegere excelentă, mai ales că versiunea 105 are un preț mai mic și este probabil cea mai bună alegere pentru cicliștii amatori dornici de performanță!
Recomandarea noastră este să profitați dacă aveți ocazia și să testați o bicicletă cu una dintre noile transmisii Di2 pe 12 pinioane, pentru a vă convinge și singuri de performanța excelentă a acestora.
Mai multe informații despre noile transmisii găsiți pe pagina producătorului.
