Acum citesti
Merida Scultura 909 SL (2013)

Zarurile au fost aruncate și botezul focului trecut! Marca taiwaneză Merida a pășit în lumea bună a ciclismului de șosea prin înțelegerea cu formația italiană Lampre, pe care a dotat-o cu cele mai bune biciclete pe care departamentul de proiectare a fost capabil să le conceapă. Deși niciunul dintre modelele echipei profesioniste nu este disponibil pe piață, cel puțin nu în mod oficial, Merida oferă o consolare prin modelul Scultura 909 SL, o versiune ironic spus mai modestă a Scultura SL.

Cui se adresează această bicicletă?

Celor care doresc o cursieră de top, similară în proporție de 95% cu cele folosite de rutierii unei echipe pentru care Turul Franței sau alte curse de acest calibru sunt la ordinea zilei. Desigur, răspunsul este telegrafic scris, căci beneficiile unei cursiere de cel mai înalt nivel sunt complexe și pornesc de la calitatea superioară și se opresc undeva pe la experiența unică pe care o oferă. Așadar, dacă ești în căutarea unei biciclete foarte performante și nu te deranjează prea mult că numele mărcii nu este momentan consacrat, Scultura 909 SL oferă cam tot ceea ce poate o cursieră de prim eșalon oferi.

Despre cadru

Jurgen Falke și echipa de proiectare germană care orchestrează bicicletele produse de Merida și-au dat silința să creeze un cadru care să fie impresionant prin prisma cifrelor. Firește, nu cifrele câștigă curse, dar când sunt remarcabile, parcă altfel stăm de vorbă. Cu ce să începem în cazul cadrului Scultura 909 SL? Cu greutatea care este de 844 de grame pentru mărimea 54? Sau cu rigiditatea dată de bottom bracket-ul BB386EVO și carbonul UHM din care este fabricat? Ori cu gradul de confort ridicat asigurat de fibrele Bio Fiber Damping Compound? Oricum ar fi, cadrul Scultura SL se descurcă bine la toate capitolele, reușind să îmbine cele 3 coordonate menționate anterior, în speță rigiditate, greutate și confort. De fapt, doar alte 3 modele de cursiere reușesc să surclaseze progenitura taiwaneză din acest punct de vedere agregat, și anume Cannondale Super Six Evo, Felt F1 și Specialized Tarmac. Dacă e să mai luăm în calcul și alte caracteristici ale modelului, atunci neapărat trebuie să facem referire la triunghiul posterior mai scurt, cu un chainstay de 400mm, rășinile anti-încrețire pentru lipirea carbonului, imbinările cu silicon și o lățime mai mare a țevilor în punctele esențiale pentru rigiditate. Nu în ultimul rând, rigiditatea și rezistența cadrului sunt plusate de către ranforsările interne aflate în down tube, numite internal ribs.

Prezentarea ca prezentarea, dar în practică cum se descurcă? Ei bine, cu nimic sub așteptări. Apeși pedalele și energia merge direct înspre roți, cu un timp de răspuns rapid și cu un transfer de energie care lasă impresia că nu s-a pierdut nimic pe drum. Manevrabilitatea este de invidiat, iar greutatea redusă te face să vezi șoseaua cu alți ochi. Zisesem deja că Scultura 909 SL este marginal inferioară modelului folosit de rutierii în verde-roz-albastru, așadar toată experiența de primă mână este o banalitate față de ce poate această bicicletă. Iar diferența dintre modelul de față și cel al echipei nu o face cadrul, care este identic, ci echiparea, despre care vorbim mai jos.

Despre echipare

Din moment ce am rostit Shimano Dura-Ace 9000, această discuție este în mare parte tranșată. Setul japonez face exact ceea ce un set ultra performant trebuie să facă – funcționează ca un ceas. Greutatea nu este marele său atu, însă acest dezavantaj este compensat de greutatea cadrului. În orice caz, nici nu avea prea mult sens o greutate ridicol de mică pentru că Uniunea Ciclistă Internațională a stabilit o limită de 6.8 kilograme pentru ca bicicletele să fie acceptate în competițiile de șosea din circuitul de top, World Tour. Și Scultura 909 SL deja este cu 300 de grame sub această limită. Observația cu greutatea este mai mult valabilă pentru cei care doresc să stoarcă fiecare gram din masa finală a bicicletei, iar Scultura 909 SL este un candidat ideal pentru un campion al greutății.

Setul de roți Mavic Ksyrium SLR este principalul vinovat pentru diferența față de cursiera care îi servește pe sportivii de la Lampre. Aceștia beneficiază de un set Fulcrum XLR Light pentru baieuri, în timp ce Scultura 909 SL are în dotare roțile producătorului francez. Pe de altă parte, ar fi deplasat să consider acest lucru un dezavantaj. Mavic este Mavic și asta nu pare să se schimbe prea curând. Conștiinciozitatea cu care producătorul din Hexagon își fabrică componentele este la același standard înalt care ține ștacheta sus și roțile prezente pe subiectul actual de test confirmă, confirmă și iar confirmă acest lucru. Jantele sunt din aluminiu, și deci nu sunt cele mai ușoare, cântărind 1.410 grame/set, dar sunt rezistente și rigide și cu niscaiva trăsături aerodinamice dacă mă uit la spițele aplatizate.

Două alte componente esențiale sunt șaua și ghidonul. Prima nu mi-a fost totalmente pe plac, dar nu din cauza construcției sau calității, ci din simplul fapt că prefer alt format de șa. Așadar, fiind un model de top al celor de la Selle Italia, SLR Monolink ar trebui să își facă treaba ca la carte. Cât despre ghidonul FSA K-Force Ergo OS, numai de bine. Și de carbon, și ergonomic, deci cu toate trăsăturile unei piese care să nu îți dea bătăi de… mâini.

Concluzie

Merida Scultura 909 SL este o cursieră de top. Nu cea mai performantă de pe piață, însă este cel mai bun produs cu care inginerii firmei au putut veni în momentul de față. Și nu au dezamăgit, cel puțin nu prin prisma experienței trăite pe acest model. Cu siguranță că ar mai fi câteva aspecte, deși mărunte, la care s-ar găsi ceva de îmbunătățit, dar pe de altă parte cursiera cea mai cea a Merida se află în posesia unei singure echipe și nu este Scultura 909 SL. O ultimă obiecție ar fi prețul, destul de piperat, dar oarecum previzibil pentru o bicicletă foarte performantă.

Vezi Comentarii (4)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

3 × 4 =