În ultimii doi ani a apărut pe piață un nou segment de biciclete. Exista și în trecut, dar acum este mult mai vizibil. Îi spune „gravel”, iar bicicletele din acest segment sunt practic cursiere de offroad. Însă diferențierea nu e chiar simplă și nici așa de mare la o simplă privire. Nu orice ciclocros e gravel. Defapt un ciclocros nu e deloc gravel bike, în ciuda anvelopelor cramponate. Diferența principală stă în unghiurile cadrului. Ciclocrosul este pentru „racing”, în timp ce gravel bike-ul este pentru „touring”.
Romet Mistral nu este un gravel bike, dar nici ciclocros. Fabricantul o încadrează la „city” însă eu o văd mai mult spre gravel. Dacă ne uităm pe câteva cifre esențiale ale cadrului, la dimensiunile anumitor țevi și unghiuri, vedem că Mistral se aseamănă mai mult cu Merida Silex – noul gravel bike devenit clasic, decât cu Giant TCX – un ciclocros pursange. Ca să fie mai clar, o furcă mai „lăsată”, cu un unghi mai mic față de sol, creează o bicicletă mai stabilă și mai confortabilă. Un ampatament mai mare, la fel.
| Romet Mistral | Merida Silex | Giant TCX | |
| Unghiul furcii | 71˚ | 71 ˚ | 72 ˚ |
| Unghiul țevii șeii | 73,5 ˚ | 74 ˚ | 73 ˚ |
| Lungimea țevii chain stay | 435 mm | 430 mm | 429 mm |
| Ampatament | 105 cm | 106 cm | 103 cm |
Pe hârtie diferențele sunt mici, de ordinul gradelor, sau milimetrilor. Însă suprinzător, în teren diferențele astea mici se simt.
Romet Mistral Cross, așadar varianta de teren și nu cea de oraș, am testat-o destul de bine cu ocazia cursei Gentlemen’s Race. Am parcurs 205 km pe asfalt și pe lângă asfalt, pe soare și pe furtună, timp în care am fost în măsură să-i simt avantajele și dezavantajele. La start mulți se uitau cu neîncredere considerându-mă fie curajos fie inconștient. Asta pentru că e riscant să pleci la drum lung cu o bicicletă pe care nu o cunoști pe de o parte, de la o marcă pe care mulți ar considera-o „no-name”, pe de altă parte. Însă riscul a meritat.
Mistral Cross este o bicicletă foarte „basic” însă echipată din start cu tot ce trebuie. Din acest motiv primește și un preț bun. Nu este pentru cei care caută acel „prestigiu de marcă” ci pentru cei care vor o bicicletă simplă, bună, fiabilă și care își face treaba fără nicio problemă.
Echiparea este foarte ok. Avem schimbătoare și manete ergopower Shimano Claris. Este cel mai „entry” nivel de la Shimano, sub Sora, însă fiabilitatea Shimano nu dă greș, nici la cel mai redus nivel. Schimbarea vitezelor s-a facut tot timpul excelent, indiferent dacă pedalam relaxat sau în forță.
Frânele, sunt clasicele v-brake. Mai simplu și mai de încredere de-atât nici că se poate. Avantajele v-brake sunt că noroiul nu se va strânge la fel de mult ca în cazul unor frâne normale pe jantă de cursieră. Pe de altă parte, dacă Mistral ar fi fost echipată cu discuri, prețul ar fi urcat. Despre performanțele frânelor v-brake nu are rost să mai vorbim. Când le acționezi, frânează. E drept că le lipsește modulația, dar nu și eficiența.
Confortul pe Romet Mistral a fost de nota 10. Ok, hai să spunem 9,50 dacă țin cont de ghidolina cam subțire. Geometria cadrului este ideală atâta vreme cât mărimea este cea potrivită pentru tine. Dimensiunile se potrivesc și ajută mult în timpul unui drum lung. Șaua la fel, foarte ok. Destul de mare și „bulky”, dar fără doar și poate, confortabilă.
Pe de altă parte ghidolina a fost cam subțire. Poate sunt învățat prea mult cu ghidolina cursierei mele, Ritchey Pave, o ghidolină groasă gândită pentru drumuri grele, gen Paris-Roubaix, dar adevărul este că din când în când îmi amorțeau palmele. Este ceva subiectiv și e drept că se poate rezolva ușor cu o pereche de mănuși cu căptușeală mai groasă. Sau pur și simplu schimbi ghidolina cu una mai groasă. Ar fi cam singura schimbare pe care o văd necesară pe bicicleta asta.
Transmisia alcătuită din cele 8×2 vieze, a fost în majoritatea timpului suficientă. I-am atins limitele doar pe urcările cele mai grele, care s-au nimerit a fi la final de drum. În acele momente era evident că pinionul cel mai mare și foaia mică nu sunt suficient de mari, respectiv mici, mai precis 28t-34t. Așadar Mistral este bună pentru oraș și pentru drumuri forestiere / gravel, cu diferență de nivel mică.
Pe de altă parte anvelopele Schwalbe CX Comp, de 700×35 sunt o adiție „de firmă”, foarte bună. Cramponate pe margini, pentru aderență bună pe virajele offroad, și aproape neted pe centru, pentru viteză bună pe asfalt, le-am găsit potrivite pentru toate situațiile întâlnite pe drum.
Pe partea de anduranță, Mistral stă iarăși bine. Pe lângă geometria confortabilă, vizibilă în cifre și simțită pe traseu, cadrul dispune de două spații pentru bidoanele de apă. Un gravel bike veritabil ar fi avut încă un astfel de spațiu pe partea inferioară a țevii downtube, plus alți montanți pe lateralele furcii, pentru a face față bagajelor într-o tură de aventură. Mistral nu le are, pe acestea din urma, fiind o treaptă mai jos față de gravel bike. E practic o bicicletă multifuncțională accesibilă.
Greutatea pe care am măsurat-o noi este de 11,12 kg fără pedale, cadru mărime 54. Nu este o greutate mică, dar totuși foate bună pentru prețul pe care îl are bicicleta. Un mtb de acelasi nivel ar avea minim 2 kg în plus. Pe de altă parte un gravel bike de 9-10 kg ar avea un preț de trei ori mai mare.
În teren pot spune că m-am bucurat de bicicletă. Geometria confortabilă m-a ajutat să termin cei 200 km fără dureri de spate sau mâini. Șaua la fel, fără probleme pentru șezut. Însă din punct de vedere al manevrabilității, Mistral nu e cea mai sprintenă bicicletă. Răspunde mai greu și la accelerare. Nu este „fâșneață”, iar pe ceva traseu tehnic m-aș fi descurcat mai greu. Însă senzatiile nu sunt suprinzătoare. Geometria bicicletei justifică impresia. O geometrie confortabilă nu este sprintenă. La fel și greutatea. O greutate mai mare nu permite schimbări bruște de direcție. Văd însă bicicleta a fi corectă, din punct de vedere al echipării și greutății raportat la pret.
Este important de știut că bicicleta are limite. La bicicletele de top, destinate concursurilor, poți spune că nu există limite, ciclistul putând trage de ele la maxim. La Romet Mistral există limite impuse de geometrie și echipare. Dar având în vedere cui se adresează bicicleta, și anume cicliștilor și bicicliștilor „relaxați” care caută utilitate și polivalență mai degrabă decât performanță, consider că Mistral este exact ce trebuie. Echiparea entry-level este suficientă și fiabilă, confortul foarte bun, iar performanțele la fel, suficiente.
Inca un articol foarte bun!
Ma bucur de aceasta suita de articole despre cursierele si cyclocrosurile/gravelurile „ieftine”! Lumea traieste cu impresia ca o bicicleta „adevarata” trebuie sa fie scumpa si atunci infloreste comertul cu furaciuni!