Acum citesti
Tentativă de record: 1.000 de kilometri în 45 ore

Este foarte captivant modul în care bicicleta se bagă pe sub pielea unor oameni și le stârnește pasiuni ascunse sau îi îndeamnă la fapte de care altfel nu se credeau în stare. În linii mari aceasta este și povestea lui Constanin Lucuțar, care a dat primele pedale acum 6 ani și care în momentul de față se pregătește de cea mai mare aventură a sa de până acum: 1.000 de km fără pauză. Și în maximum 45 de ore!

constantin_lucutar

Recordul actual de timp pentru parcurgerea distanței este deținut de Zoltan Pap, un ciclist amator din Târgu Secuiesc, în vârstă de 40 de ani, care a încheiat cei 1.000 de kilometri în 45 de ore și 35 de minute, deși își propusese să se încadreze doar sub limita de 48 de ore inițial. Covăsneanul a plecat din Târgu Secuiesc, trecând prin Brașov, Sibiu, Sebeș, Deva, Lugoj, Orșova, Drobeta Turnu Severin, Craiova, Pitești, Câmpulung Muscel, Brașov și înapoi în Târgu Secuiesc, astfel traversând și Bucegii.

Ambițiile lui Constantin Lucuțar nu sunt cu nimic mai prejos, însă. Câmpulung Moldovenesc – Suceava – Bucureşti – Constanţa – Bucureşti este itinerariul luat în colimator de el, care însumează 1.022 de kilometri. Nu sunt străin de distanțe lungi, mărturisește suceveanul, de 10 mai anul acest reușind să bifez prima mare escapadă pe anul acesta. La ora 4 a dimineții acelei zile am plecat spre București. A fost infernal, căci vântul a început să sufle cu putere din față, apoi căldura m-a făcut să consum peste 8 litri de apă. Dar nimic nu m-a oprit, am luptat și cu vântul și cu căldura și după 19 ore de pedalat am ajuns în Capitală. Mare mi-a fost mirare că nu eram obosit pe cât eram doar toropit de căldura, așa că în acel moment mi-am dat seama că limitele mele încă nu au fost atinse, adaugă Constantin.

Dar cum i-a căzut pedalatul cu tronc eroului nostru? În vara lui 2007, un amic de al meu și-a cumpărat o cursieră din oțel. L-am rugat să mi-o dea să văd cum merge, pentru că nu mai pedalasem pe o bicicletă cu așa roți înguste… Mă urc pe aceasta, dau o pedală, dau două pedale, trei și tot așa. Nu îmi venea să cred cât de ușor rulează! A fost dragoste la prima tură, dacă o pot numi așa, își amintește Constantin.

De la câteva pedale până la ture de cicloturism a fost doar un singur pas. Îmi plăcea atât de mult bicicleta pe care între timp o cumpărasem cu 150 de lei de la amicul meu că plănuiam ture cât mai lungi. Prima a fost de 72 de kilometri, nu după multă vreme am pornit în altă aventură de 300 de kilometri, până am ajuns să pedalez 10.000-13.000 de kilometri anual. Am avut parte de de toate de-a lungul turelor mele, de la oboseală psihică enormă la corespondenta ei fizică, cu tot cu crampe care îmi blocau picioarele. Am pedalat în toiul nopții, dis-de-dimineață sau pe caniculă severă și am aflat doar un sigur lucru: cât de mult îmi place, conchide Constantin Lucuțar.

Traseu pe care urmează să îl parcurgă poate fi consultat aici.

Vezi Comentarii (13)
  • Interviul contine foarte putina informatie iar baiatul e complet neconvingator. De la 450 km la 1000 km e cale lunga, cam ca de la 19 ore la 45; mai ales daca ne uitam pe profilul de altitudine, care in prima parte a turei arata coborare continua pana in Focsani. Faptul ca lasa bucata mai grea la urma (Bucuresti – Constanta – Bucuresti, valonata in Dobrogea si cu vant puternic pe alocuri) nu mi se pare o idee buna.
    De asemenea, traseul facut de persoana despre care spuneti ca „detine recordul” are diferenta pozitiva de nivel mult mai mare, deci comparatia e deplasata. (ce record? recordul actual de distanta e de 1400 km – https://en.wikipedia.org/wiki/Cycling_records#Long-distance_records ; de asemenea, recordurile mondiale nu se calculeaza ca distanta parcursa pana cazi lat, ci ca distanta parcursa intr-un interval stabilit de timp, sau timpul scos pe o distanta stabilita).
    Iar intrebarea legata de bicicleta e complet valida. Bicicleta nu conteaza daca te dai 10 km prin oras in week-end. Daca vrei sa faci 1000 de km fara oprire, bicicleta conteaza foarte mult.

  • Mai oameni buni, nu conteaza marca sau modelul. Intotdeauna cand aud pe cineva ca intreaba ce marca e, sau ce model, mi se urca sangele la cap. Important e setup-ul ei, ansamblul, din ce componente e alcatuita, cat de usoare si rezistente sunt.
    Ele se calculeaza, se aleg mai bine zis, in functie de cat de usoara vrei sa o construiesti si cat de rezistenta pt masa ta corporala + bagaj.
    Nu poti sa construiesti o bicla foarte foarte usoara daca nu te incadrezi intr-o limita de greutate.
    Spre exemplu, pe o bicicleta de 6-7 kg daca ai 90 kg + inca 4kg bagaj minimal (unde intra si apa), nu cred ca vei putea sa ajungi cu ea cu rotile intregi dupa 1000 km. Fie se descentreaza de la drumurile noastre proaste, fie faci pana des.
    In general se face un compromis, se alege greutatea minima a bicicletei in functie de cat de proaste sunt drumurile pe unde vei merge, cati km vrei sa parcurgi si ce greutate va cara ea.
    Asadar, nu conteaza marca sau modelul, ci conteaza asa:
    – tipul cadrului (carbon – de care tip, aliaj de titan sau aliaj aluminiu 6061, 7005, 7075), greutatea lui si geometria (poate sa scrie pe el ce-o scrie, nu asta e important. poate scrie si Tohan – made in Romania ca nu asta conteaza, acum cadre face toata China si Taiwan-ul, etichetate in fel si chip).
    – numarul de pinioane si foi de angrenaj + tipul acestora (aici conteaza ce marca si model sunt; conteaza din ce aliaj sunt, ce duritate, pe cate randuri), astfel incat sa o mentii intr-o limita de greutate si rezistenta la forta indelungata
    – tipul pedalelor (la fel, marca si modelul conteaza enorm) pt a le mentine intr-o limita de greutate si rezistenta
    – marca si modelul jantelor
    – marca si modelul butucilor
    – tipul spitelor (la fel, marca si model – ideale sunt cele trase, gen DT Swiss Revolution sau Sapim Laser – sunt rezistente si usoare)
    – marca si modelul anvelopelor si camerelor (sa fie usoare si rezistente la abraziune si intepaturi, daca se poate, dar usoare incat sa sustina pe drum lung toata masa de pe bicla)
    – apoi partea de sus a bicicletei, saua, tija, pipa, ghidonul pot fi si niste elemente second, unde nu conteaza marca si modelul (poate doar la sa pt anatomia potrivita sezutului de pe ea), dar usurele, gen sa si tija de 200 de grame fiecare, ghidon de 170 – 200 grame, pipa de 100-150 grame
    – schimbatoarele se aleg in functie de numarul de pinioane si foi, iar franele pot fi fie pe disc, fie V-uri, insa ceva in care sa poti avea incredere, dar nu foarte scumpe, pt ca in general cele mai scumpe sunt si foarte usoare si nu trebuie neaparat sa alegem frane de 8 – 17 milioane bucata, merg si unele in buget de 1 – 3 milioane bucata (V-uri Shimano sau AVID, sau pe disc de la AVID sau mai stiti voi, Tektro, Hayes, Shimano, cu conditia sa fie reglate bine si sa nu piarda ulei, sa fie noi si aerisite, cu alte cuvinte).

    Astea fiind zise, v-am salutat si sper ca ati inteles ca asta e pasiunea mea si pun accent pe fiecare componenta in parte, nu pe model sau marca de bicicleta, asa cum e in magazin. Imi place sa cred ca un adevarat biciclist stie ce sa isi adune ca sa si-o construiasca asa cum trebuie, asemenea unui bucatar care gateste o mancare delicioasa.
    In speranta ca v-am trezit interesul pt tunning adevarat, va urez succes la construit biciclete.
    Si nu mi-o luati in nume de rau, nu vreau sa ma dau mare pe aici, dar chiar stiu ce vorbesc.
    Mai intrebati si pe altii mai vechi si va vor raspunde la fel ca si mine.

    Costel, pentru tine jos palaria, esti de laudat pentru efort. Pot spune doar „spor la pedalat” si ai grija pe drum, mai arunca un ochi si in oglinda si foloseste un claxon puternic (AirZound sau Hornit).

  • George, de fapt asa trebuia sa intrebi. Ce componente o alcatuieste ca bicla. Nu poti afla cu exactitate doar din marca si modelul bicicletei ce dotare are. Producatorul isi rezerva dreptul de a face modificari de la an la an, de la submodel la submodel si e greu de aflat. In general, lumea, dupa ce isi cumpara o bicla din comert, schimba foarte multe lucruri la ea, nu o lasa asa, pentru ca cele din comert vin cu componente ori foarte grele, ori foarte slabe calitativ (adica degeaba iti da producatorul in echiparea ei o sa mai buna, daca furca e grea ca una de DH; sau degeaba ai un cadru usor si rezistent, daca franele sunt niste Promaxuri nenorocite). De aceea era mai corecta intrebarea: „din ce e alcatuita, ce echipare are sau ar trebui sa aiba?”.

  • Imi cer scuze,am formulat aiurea intrebarea,totusi dupa parerea mea modificarile facute de producator sunt foarte,foarte mici si de obicei se mai schimba anvelopele,schimbatorul de foi,manetele…deci chestii minore.
    Geometria cadrului,transmisia,rotile de obicei raman.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

nineteen + eleven =