Ciclofotoliul lui Tenger Zoltan ne-a trezit imediat interesul. Este un vehicul cu doua roti, pe care pedalezi, ce-i drept intr-o pozitie mai ciudata. Este o bicicleta mai comoda? Sau nu poate fi denumita bicicleta? Tenger Zoltan a fost foarte amabil si a acceptat sa ne vorbeasca despre vehiculul cu doua roti self made.
1. Salut! Iti multumim ca ai acceptat invitatia noastra de a ne vorbi despre ciclofotoliu. Este intr-adevar un proiect cat se poate de iesit din tipare. Spune-ne cateva vorbe despre tine.
R: Am 33 de ani, insurat, tatal a doi copii, un baiat si o fata. M-am nascut in Gheorgheni, judetul Harghita, cetatean roman de nationalitate maghiara. Sunt intreprinzator particular, vindem rame pentru tablouri pe baza de comanda in trei orase. Intotdeauna m-a fascinat deplasarea cu energie proprie cu cea mai eficienta modalitate: bicicleta. (www.hpva.us)
2.Cum a inceput povestea ciclofotoliului? Spune-ne te rog mai multe despre istoricul acestui proiect.
R: In primavara anului 1989 am inceput sa practic ciclismul. In iunie 1996, cu ocazia unei excursii cu bicicleta la Odorheiul Secuiesc (54 km disanta de la Gheorgheni) am intrat intamplator intr-o librarie. Uitandu-ma pe rafturi si cautind intre carti am dat de urmatoarea : Richards’ Ultimate Bicycle Book – de Richard Ballantine si Richard Grant. Rasfoind am inceput sa am vaga presimtire, ca nu pot sa o las acolo. Ma uitam la pret, nu costa mult, o treime de salariu din acele vremuri. Cautand prin buzunare s-a dovedit, ca aveam 56.000 lei iar cartea costa 54.000 de lei. Perfect. Pe paginile 103-106 am vazut prima oara in viata mea conceptul ciclofotoliului. Atunci am hotarat ca trebuie sa am si eu una.
Nu stiam, daca eu o voi construi, sau altcineva, sau daca o voi cumpara din strainatate, dar anii treceau si am ajuns pana in toamna anului 2005, cand m-am intalnit intamplator cu prietenul care urma sa o construiasca. El a construit propriul ciclofotoliu inca din 2002, visa la acest lucru din 1989, fara sa stie, ca in tari ca Olanda, Franta, oamenii deja folososc astfel de vehicule. Constructia a durat un an si jumatate, asa ca pe 1 iunie 2007, dupa 11 ani visul s-a implinit si cum prietenul, Acs Ervin e de loc din Miercurea Ciuc, prima mare distanta am parcurs-o in seara acelei zile : 56 km pana acasa.
3.Exista proiecte asemanatoare pe piata? Spre exemplu in Olanda am vazut un tip de bicicleta pe care pedalai stand foarte pe spate. In Romania nu mi-a fost inca dat sa vad o astfel de bicicleta.
R: Istoria ciclofotoliului: bicycleman.com
Exista si proiecte si realizari. Cu trecerea timpului tehnologia avanseaza si manufacturile pun pe piata constructii din ce in ce mai bune. Deci in strainatate, spre vest este un lucru stiut si acceptat. In Romania deocamdata in afara de trei prieteni, care au si o folosesc, nu cunosc pe nimeni. Pana si denumirea a trebuit s-o inventez pentru ca nu am gasit cuvant adecvat nici in carti, nici in presa, pe internet si nici in randul prietenilor.
Dar din fericire “inventia” mea a fost acceptata cu deschidere si cu viteza uimitoare, ba chiar mai mult, e considerata amuzanta si in acelasi timp ii doboara seriozitatea, realitatea, existenta proiectului.
4.Cum te descurci cu echilibrul pe un ciclofotoliu? Ai probleme de adaptare la inceput sau merge totul “ca pe roate” ?
R: Echilibrul poate fi tinut mai greu decat la bicicletele traditionale. La ciclofotoliu centrul de greutate se afla mai jos. Cea mai simpla explicatie este exemplul ciocanului tinut in echilibru pe deget. Incearca si tu:
Imi amintesc, ca mi-au trebuit circa 2 luni, 1000 de km, ca sa ma simt in siguranta in totalitate. Greutati se iveau la pornirea de pe loc. Destul de repede m-am obisnuit. Musculatura piciorului inca se adapteaza. Si pana in prezent, cu bicicleta traditionala pot sa dezvolt putere mai mare, decat cu ciclofotoliul.
5.Care este costul de dezvoltare al unui ciclofotoliu?
R: In cazul meu manopera era 800 lei, piesele 2700 lei. Total 3500 lei. Pe vremea aceea cursul euro leu era 1:3.5, ceea ce inseamna 1000 de euro. Trebuie stiut, ca la piesele ca pinioanele, jenti, osii, rulmenti am folosit componentele aproape cele mai scumpe.
6.Te-ai gandit vreodata sa introduci acest proiect in producatia de masa? Care crezi ca sunt sansele ca ciclofotoliul sa fie asimilat de piata?
R: Pe vremuri da, dar intre timp m-am apucat de alta afacere, acum nu mai am de gand. Sanse ca sa fim martori al unei explozii de cerere sunt prea mici, dar de exemplu asemanator cum sistemele solare incep sa patrunda in viata de zi cu zi, eu zic, tot la fel vor aparea si ciclofotoliile.
7.Ai dezvoltat mai multe tipuri de ciclofotoliu? Daca da, care sunt acestea?
R: Nu sunt dezvoltator. Sunt omul care accepta repede ideile bune, iar idei bune si realizari sunt extraordinar de multe. Am copiat ideea. Mie imi trebuia acest model numit SWB adica Short Weld Base; tradus suna cam asa: cadru (sudat) scurt.
8.Ciclofotoliul este destinat doar traseelor lungi sau poate fi folosit si in oras? Unde isi arata acesta adevaratele calitati?
R: Este destinat mai ales traseelor lungi, cu diferente de nivel ale drumului nu prea mari. Desigur poate fi folosit si in oras, dar neaparat sa ai montat pe ciclofotoliul tau un stegulet reflectorizant la cel putin 1,5 m inaltime de la nivelul asfaltului, pentru ca soferii, care sunt la 2 masini (adica in spatele sau in fata unei masini care se deplaseaza sau stationeaza) distanta de la tine in orice directie fie in intersectii sau nu, fara steag NU TE OBSERVA!
9.Acum, trebuie sa te intreb despre cum vezi pe viitor evolutia utilizarii bicicletei in Romania? Avem vreo sansa sa devenim o mica Olanda?
R: Tot mai multa lume, chiar cu putin crescand numarul acestora de la an la an lumea hotareste sa se deplaseze cu aceasta minunata, ingenioasa inventie. Dificultati vor fi mereu, pentru ca atata timp cat dezvoltarea infrastructurii se limiteaza doar la exigentele soferilor (celor care se deplaseaza cu orice fel de autovehicul exceptand motociclistii) de parca ciclisti nici nu ar exista, sau acestia ar fi o “rasa” in curs de disparitie, nu putem astepta ca numarul soferilor sa scada. Cat mai multa lume trebuie sa treca la biciclete!
Dar initiative bune exista. Exista si realizari. Eu unul am observat exemplul municipiului Miercurea Ciuc (38.000 locuitori). In patru ani s-au realizat circa 10 km de piste noi de biciclete! La care se adauga marcari pe infrastructura nemodernizata existenta.
10. Daca exista doritori de ciclofotoliu, pot comanda unul? Cum te pot gasi cei interesati?
R: Stau la dispozitie cu orice fel de informatii la adresa de mail : zoltan[at]tenger.ro sau pe web: ciclofotoliu.tenger.ro.
Urmeaza intrebarile standard freerider.ro :
11.Spune-ne una sau mai multe branduri/tipuri de bicicleta care-ti plac.
R: Mountain bike si cursiera.
12.Cum te distrezi cel mai bine?
R: Evident pedaland, dar nu mai mult ca atunci cand suntem cu familia impreuna linistiti fara sa sune telefoanele…
13.Daca ai putea sa calatoresti in timp, ce epoca ti-ai alege?
R: Viitorul. Un viitor in care chiar presupunand ca nu exista alternativa la actuala economie bazata pe titei, folosirea acestuia este mult mai eficienta, cu autovehicule care sunt capabile sa transporte o persoana, 300 l portbagaj pentru 300 kg, are trei roti cu greaute proprie de 300 kg, motor pe benzina sau diesel combinat cu generator electric, viteza maxima 50 km/ora, consum: sub un litru/100 km. In rest case de locuit, pe al caror acoperis exista cel putin 4 metri patrati de colector solar/persoana, izolatii termice cat mai eficiente si sisteme active de aerisire care recupereaza caldura din aerul care paraseste incaperea.
Cetateni care nu consuma mai multe resurse naturale decat strictul necesar pentru a avea o calitate de viata normala. Fasii de paduri intre terenurile agricole. Plantatii de energie.
Cheltuieli minime de administratie publica cu toate declaratiile, cererile pentru persoane fizice si juridice care pot fi depuse online. Un viitor care tine doar de probleme de organizare si nu unul al carui conditie nu exista deja in prezent.
14.Care a fost cea mai mare proba de curaj pe care a trebuit s-o dai?
R: Hm. De lucrurile la care vad ca am sanse reale de succes ma apuc si le duc pana la sfarsit, de restul nici nu ma apuc si nu vreau sa dovedesc lucruri de care nu sunt capabil. Toata viata este un sir de probe de curaj. De multe ori mare curaj iti trebuie ca sa razi, sa fi fericit chiar si atunci cand conditiile nu exista. M-am gandit mult la aceasta intrebare si nu am reusit sa gasesc un raspuns.
15.Care a fost cel mai nebun trick cu bicicleta pe care l-ai vazut? In cazul in care ai asistat la unul, desigur.
R: Baieti sarind din loc cu bicicleta pe pereti de 80-100 cm inaltime, in cartier ca distractie de dupaamiaza.
16.Ce urmeaza dupa moarte?
R: Ori o existenta in continuare pe care nu stim sa o percepem in viata noastra de pe acest pamant, ori absolut nimic.
17.Cateva cuvinte pentru cititorii Freerider.
R: Aveti grija de altii (ceilalti perticipanti la trafic de exemplu) ca fiecare dintre noi instinctual are grija de sine.
Am facut un test drive cu un astfel de ciclo-fotoliu in Germania, singura diferenta constant in ghidon, care nu era in fata sus, ci pe laterale jos, adica tineai mainile pe langa corp si luai curba ca pe vremuri la carucioarele cu rotile pe care le facem cu rulmenti in loc de roti. Extrem de practic, super scump, insa drive-feelingul nu se compara cu nimic din ceea ce am condus in 30 de ani. Este intr-adevar o jucarie extrem de scumpa (cel mai mic pret pentru ceea ce am testat eu era in jurul a 2000 EUR), dar pentru plimbaril lungi, pe drumuri de munte, este o chetuiala care aduce enorm de multe zambete. Bicicleta clasica nu va egala niciodata placerea oferita de un astfel de ciclo-fotoliu la drumurile medii si lungi, unde bicicleta clasica iti „ofera” dureri de spate, de picioare, de perineu. Dupa un drum cu o jucarica de asta, la final ai un singur gand: „gand mergem mai departe?”
Felicitari Zoly bacsi!