Toată lumea știe ce este un ciclocomputer. Îți afișează viteza, numărul de km parcurși, și în funcție de model, încă o multitudine de parametri. Dar de unde provin aceste date?
Ciclocomputerele au două componente principale: senzorii care achiziționează date și computerul propriu-zis. În funcție de ciclocomputerul ales, se pot conecta unul sau mai mulți senzori fie printr-un cablu, fie wireless. Datele achiziționate de senzori sunt prelucrate sumar de către computer și afișate pe ecran, dar unele ciclocomputere din gama de vârf au și posibilitatea de a stoca aceste date, și de a le transfera către un PC unde poți face evaluări foarte complexe. În unele cazuri se folosesc senzori Bluetooth iar computerul este înlocuit de un smartphone.
În cele ce urmează voi enumera principalele tipuri de date achiziționate de senzori, modul lor de funcționare al senzorilor și modul de prelucrare al datelor achiziționate.
Distanță (și viteză)
Senzorii care achiziționează distanța parcursă funcționează după un principiu foarte simplu: un întrerupător fix este atașat de obicei de brațul furcii, iar un magnet este fixat de una dintre spițe. Când magnetul trece prin dreptul întrerupătorului acesta se închide, trimițând astfel un semnal computerului. Acesta din urmă consideră fiecare întrerupere detectată ca o rotație completă a roții. Multiplicând circumferința roții cu numărul de rotații se obține distanța parcursă. Computerul cronometrează și timpul scurs între întreruperi, calculând astfel și viteza medie și viteza instantanee. De obicei întrerupătoarele folosite sunt de tip Reed cu contact în vid sau, mai rar, cu efect Hall.
Este de reținut că viteza instantanee calculată de computer nu este viteza reală ci o medie a ultimelor 2-3 rotații. Există senzori Hall care pot detecta și unghiul de rotație al rotii, cum este cel produs de VeloComputer. Aceștia conduc la măsurători foarte precise ale vitezei instantanee, distantei parcurse, energiei folosite, etc.
Cadență
Acești senzori funcționează exact la fel ca cei care măsoară viteza, dar în loc sa fie poziționați pe roată, sunt poziționați pe angrenaj (magnetul este fixat pe brațul pedalier iar întrerupătorul pe cadrul bicicletei). Din datele de cadență combinate cu cele obținute de senzorul de viteză computerul poate calcula energia consumată de ciclist și treapta de viteză în care se află acesta.
Puls
Există două tipuri de senzori care măsoară pulsul. Unul dintre tipuri măsoară câmpul electric produs de mușchiul cardiac în timpul contracției (pe același principiu ca o electrocardiogramă). Acest semnal este apoi analizat de un microcontroler care poate recunoaște anumite tipare și numără bătăile detectate; acest număr este apoi transmis printr-o conexiune wireless către computer care îl afișează și/sau stochează în memoria internă.
Al doilea tip de senzor este optic. Acesta iluminează pielea cu lumina verde astfel încât poate fi detectată dilatarea vaselor capilare în urma contractării mușchiului cardiac de către un fototranzistor. Acest tip de senzor prezintă în viitor și posibilitatea de a detecta conținutul de oxigen din sânge, dar din păcate acestă funcție exista momentan numai în stadiul de prototip. Senzorii optici sunt de obicei disponibili în forma unor „brățări” sau încorporate în ceasuri sport.
Temperatură
Acest senzor este pur și simplu o termorezistență: rezistența acesteia variază aproximativ liniar cu temperatura, și este măsurată de computer. Computerul poate calcula temperatura pornind de la valorile obținute și ținând cont de o calibrare din fabrică.
Altitudine
Senzorul de altitudine se bazează pe citirea presiunii barometrice și poate măsura bine numai variațiile de presiune. Din aceasta cauză este necesară calibrarea frecventă a senzorului și introducerea altitudinii la momentul calibrării. Sunt de asemenea sensibili la schimbările de temperatură și de vreme, ceea ce necesită măsuri de corecție și le face relativ imprecise și scumpe. Ciclocomputerele care au acest tip de senzor afișează de obicei suma creșterilor de nivel sau/și altitudinea actuală și cea maximă.
Reglajul e greoi la ciclocompuiuter, trebuie sa masori tot felul de chestii , si daca gresesti iti arata date eronate, ar trbui sa puneti un ghid despre cum se realizeaza reglajul.
In mare este foarte simplu de reglat: trebuie intrat in setarile ciclocomputerului si introdusa circumferinta rotii in mm. Cel mai usor este sa te uiti in tabelele cu marimi (majoritatea vin cu un mic manual si o lista de coduri ETRTO -> circumferinta rotii), dar de multe ori nu sunt tocmai precise. Cel mai precis este sa masori distanta parcursa de bicicleta in timpul unei rotatii complete a rotii.
haha…la cate modele sunt..ar trebui umplut siteu cu manuale tehnice:)))) mai bine invata engleza si bombardeaza google-ul, youtube-ul !
metoda exacta de masurare a circumferintei rotii este urmatoarea:
– cu 2 bucati metru croitorie (1 are 1,5 metri) http://artavie.files.wordpress.com/2010/06/metru.jpg
Important e ca acele scule de masurat sa aibe si gradatii in milimetri (este foarte important pt precizie).
– se umfla camera la numarul de bari recomandati de producatorul modelului anvelopei, apoi se purcede la masurat cat mai exact, tinand „metrele” de croitorie, unul in prelungirea celuilalt, cat mai pe mijlocul anvelopei si cat mai intinse.
Va trebui insa sa va ajute cineva, singuri, n-o sa puteti, va garantez.
In general, pt o roata de 26 de inchi, cu anvelopa de 2,30, iese cam 2100mm circumferinta.
Pentru o roata de 28 de cursiera sau ciclocros iese cam 2117 – 2195mm, depinde foarte mult de modelul de anvelopa, nu atat de producator sau de latimea ei. Fiecare model in parte are „balonajul” ei atat pe latime, cat mai ales pe inaltime.
Eu asa fac si am o precizie de nu se poate. Pot sa ma verific cu orice sistem GPS sau GoogleEarth si ies tantili pe mandili.
Am scris pe o hartie, ori de cate ori schimb anvelopa/bicicleta, pt fiecare anvelopa in parte ce circumferinta am si o actualizez in ciclocomputer.
Bafta la masurat.
Metoda este inxeacta si greoaie!
Mai exact si mai simplu:
-Umflati roata la cat credeti voi ca e bine si comod, (calibrarea o faceti in functie de presiunea din roata)
-Luati o creta, si o ruleta,,
-Trageti o linie (de start)pe asfalt in dreptul rotii, si marcati locul si pe cauciuc.
-Va urcati pe bicicleta si va deplasati liniar fix o tura de roata, pana de marcajul de pe cauciuc ajunge pe asfalt.
-Va dati jos, marcati cu creta locul pe asfalt si masurati cu ruleta distanta parcursa. Va fi exact circumferinta rotii!
Circumferinta difera in functie de presiunea din cauciuc si greutatea voastra!
Radu, ai dreptate, fiecare anvelopa trebuie masurata separat, pentru ca marimea anvelopelor se schimba de la model la model, de la producator la producator si chiar pentru acelasi model de la an la an.
Cu metrul de croitorie merge, dar problema este ca anvelopa nu este „comprimata” si obtii o circumferinta mai mare a rotii. Nu cu mult, dar suficient sa iti dea putin peste cap calculele. Cand stai pe bicicleta, anvelopa se comprima putin iar crampoanele se infunda si ele, ceea ce conduce la o micsorare a diametrului efectiv al rotii -> circumferinta mai mica. Varianta cea mai buna este sa pornesti de la un punct marcat pe asfalt (cu ventilul rotii la marcaj) si sa mergi pe bicicleta pana cand roata face o tura completa (ventilul ajunge iar cat mai aproape de asfalt). Marchezi acest punct si masori distanta dintre cele doua puncte cu o ruleta normala. Nu ai nici nevoie de mai multe persoane, iar masuratoarea este foarte precisa. Pentru precizie si mai mare poti merge doau ture complete de roata si imparti distanta parcursa la 2….
Personal nu as verifica precizia ciclocomputerului cu un GPS pentru ca sunt faimoase pentru imprecizia lor. Majoritatea au o precizie de cativa metri (in conditii ideale). Cand mergi in linie dreapta, un GPS inregistreaza de fapt o serie de zig-zaguri ceea ce conduce la o distanta masurata mai mare decat cea reala. Tine cont ca asta este valabil chiar si in conditii ideale, dar de multe ori in padure si printre copaci precizia se reduce la cateva zeci de metri…
Da, Radu. Ai oarecare dreptate. Sa stii ca am folosit si eu metoda enuntata de tine (si de alti biciclisti), insa nu m-a multumit, nu fost chiar atat de precisa. Eu compar foarte mult si cu GoogleEarth. Am efectuat zeci de comparatii, de masuratori, atat in zona Bucurestiului cat si in alte zone de langa Cluj (am masurat terenul socrilor mei, pe o panta de cam 2%) si mi-a dat fix lungimea data si de GoogleEarth, la precizie de metru (e vorba de vreo 126 de metri). M-a frapat corectitudinea masuratorii intre ce am obtinut in teren cu ciclo-compul si cat da GoogleEarth-ul cand ajung acasa. Cu metoda spusa de tine nu prea reusesti sa masori roata la milimetru, iti iese o precizie foarte naspa, mie unu mi-a iesit ca as avea o roata cu vreun cm mai mica in circumferinta. Ok cu GPS-ul, am inteles ca nu prea precis, insa GoogleEarth eu zic ca e mai precis si daca pic peste ce zice el, aia e. Multa bafta si trust me, e singura metoda care da rezultatele corecte. Masor roti de ani de zile si stiu ce vorbesc. Daca le umfli tare (nu peste cat scrie pe ele) si masori, n-ai cum sa gresesti.