Am stat la discuții cu Kovacs Tamas, reprezentanul brandurilor Merida și UMF, prin compania BikeFun, în Ungaria și în România. Am fost curioși să aflăm mai multe despre diferențele dintre țara noastră și Ungaria, în materie de biciclete așadar i-am adresat câteva întrebări cheie. Pentru că este foarte implicat în activitatea companiei din ambele țări, poate face aceste diferențieri mult mai bine. Citește interviul de mai jos pentru a afla despre ce este vorba.
(traducere din engleză)
1.FreeRider.ro: Salut Tamas! Îți mulțumim pentru timpul acordat acestui interviu. În primul rând, am dori să aflăm care sunt diferențele principale între cele două piețe.
Kovacs Tamas: În Ungaria, vânzarea și distribuția de biciclete și componente de calitate au început în anii 90. În România, afacerile cu biciclete de calitate au început în urmă cu câțiva ani, dar creșterea pieței este rapidă. În România, distribuitorii sunt retaileri în același timp. Acum sunt mulți jucători pe piața românească, toate brand-urile importante sunt prezente dar multe dintre acestea sunt încă la retaileri.
În Ungaria, avem Merida și UMF din 2000, deci marchează deja 11 ani de istorie. În România, avem Merida doar de 3 ani.
2.Cum arată cifrele de vânzări pentru 2010?
Am vândut 5.500 de biciclete Merida și UMF în Ungaria, iar în România, 1.100.
3.Ungaria este mult mai mică decât România. Cum este posibil ca vânzările să fie mai mari în Ungaria?
Nu avem cifre reale despre vânzările de biciclete din Ungaria sau din România. Estimăm pentru Ungaria 270.000 de biciclete vândute în 2010, iar pentru România, aproximativ 200.000 de biciclete. În România, în timpul primelor mele vizite la dealeri în 2006 existau foarte puțini jucători pe piață cât și foarte puține brand-uri.
Existau magazine mici dar foarte puține. Nu exista o cultură a bicicletei. Dar în 5 ani situația s-a schimbat foarte mult, a existat o creștere rapidă! În 2006 nu existau nici reviste tipărite, nici rviste online, doar câteva forumuri și doar două evenimente (Maratonul Mediaș și Munții ciucului) cu maxim 200 – 300 de participanți. În Ungaria avem o tradiție mai lungă, avem concursuri de maraton încă din anul 2000. Dar este incredibil cât de multe magazine de biciclete au apărut în România în doar câțiva ani. Drumurile din Ungaria sunt periculoase, dar mult mai periculoase în România.
4. Ai vizitat ambele țări. Știm cu toții că Ungaria are o infrastructură mult mai bună pentru bicicliști. Cum s-ar putea atinge același nivel și în România?
După cum ți-am spus, în Ungaria totul a început în urmă cu 10 ani. Din punctul meu de vedere România este pe drumul cel bun, există multe exemple pozitive în acest sens. În Ungaria sunt încă departe de standardele din Europa de Vest, dar comparativ cu România există o infrastructură mult mai dezvoltată pentru bicicliștii amatori. După cum văd, în România există și multe companii mari care se implică în concursuri, precum Vodafone, Skoda, Raiffeisen etc.
5.Ok, să trecem mai departe. Ce segment se vinde cel mai bine în Ungaria?
Până nu de mult MTB-urile erau cele mai căutate. Dar astăzi, bicicletele cross-touring sunt cele care se vând cel mai bine. Segmentul bicicletelor de șosea este încă mic, dar înregistrează o creștere. De la Merida, modelele Crossway și Speeder se vând cel mai bine.
6.Câte competiții sunt organizate anual în Ungaria?
Avem 4 maratoane cu un număr de peste 1.000 de participanți. Mai există și alte evenimente mai mici, care stâng aproximativ 4-500 de participanți la start. La cea mai mare competiție de șosea de anul acesta au luat startul aproximativ 2.000 de concurenți. Este vorba despre o competiție mare în jurul lacului Balaton (210 km). Din punctul meu de vedere ar trebui să avem mai multe evenimente pentru a motiva bicicliștii amatori.
În România văd că există acum concursuri în fiecare weekend. Ați avut două evenimente internaționale de șosea, câteva concursuri de mtb UCI de asemenea. Numărul de participanți de la Prima Evadare este impresionant. Sunt pași foarte buni pentru viitor.
7.Cum vezi viitorul pieței din România? Crește sănătos? Sau este vorba doar despre un boom de moment?
Văd că în România toate brand-urile sunt acum disponibile. Numărul de magazine s-a triplat în București în ultimii 2-3 ani. Cred că adevăratul boom va veni în 2012, 2013. Clienții încă resimt efectele crizei economice.
8.Deci ești de părere că potențialul pieței este afectat în continuare de salariile mici? Sau este doar o problemă de mentalitate la nivel de individ?
Mentalitatea este importantă… oamenii sunt încă dependenți de automobil. În orașele mari, lumea percepe automobilul ca pe un simbol al statutului în societate. Acești oameni ar putea cumpăra biciclete foarte bune, dar nu sunt interesați. Mulți bicicliști cheltuiesc mai mulți bani pe biciclete decât le este permis, dar iubesc să facă asta. Bineînțeles, salariul mediu la nivel de țară este prea mic iar unele persoane nu înțeleg de ce trebuie să plătească 500 de euro pe o bicicletă de calitate. Chiar dacă ar putea. România este o piață mare, potențialii clienți au bani, dar nu sunt interesați în a pedala, în a face sport.
9.Dar restul Europei? Care este în opinia ta liderul de piață?
Țările vorbitoare de germană și Scandinavia sunt cele mai mari piețe pentru biciclete de calitate. Este incredibil câte biciclete de calitate se vând acolo. Dar sportul de șosea spre exemplu este foarte bine dezvoltat în Italia sau Spania. Noi, Ungaria și România, suntem mult prea departe de aceste țări și așa va rămâne cât vom fi noi în viață. Nu doar datorită banilor, dar și datorită mentalității.
10.Ce părere ai despre producătorii români, precum DHS sau VeloRS?
Le respectăm activitatea. Dar în materie de biciclete de calitate, adevărații noștri competitori sunt RomEuroTrade, BikeXpert sau Maros Bike.
11.Crezi în calitatea bicicletelor de super/hipermarket, precum cele de la Decathlon (RockRider, bTwin etc)?
În lanțurile de magazine, precum Intersport, Hervis, Decathlon sunt vândute biciclete cu o calitate rezonabilă, însă magazine precum Auchen sau Tescu vând sub calitatea minimă. Din păcate aceștia influențează gândirea potențialilor cumpărători. Când aceștia văd că pot achiziționa o bicicletă de 150 de euro, este greu să-i îndrepți către branduri de calitate.
