Un domeniu care acum câțiva ani era doar de nișă a venit ca o vijelie în ultimii ani și a acaparat piața bicicletelor de șosea. Dacă acum 5-6 ani doar companii mici cum ar fi Surly încercau să producă biciclete de șosea cu valențe offroad, odată ce nume mari ale industriei au lansat pe piață propriile modele cum ar fi GT Grade sau Cannondale Slate, nimic nu a mai putut opri răspândirea noii idei: o cursieră cu roți mai late, cramponate, pregătită pentru ture lungi pe orice fel de drum.
Bineînțeles că și până atunci mai existau ture pe drumuri proaste cu biciclete de șosea, însă erau folosite modelele de ciclocros. Gravel bike-urile au venit ca o adaptare a conceptului. Ciclocros-ul, una dintre cele mai vechi ramuri ale ciclismului, cu o istorie de aproape 100 de ani, a precedat cu mult MTB-ul când e vorba de ciclismul offroad. Azi însă, ciclocros-ul e o disciplină tehnică, cursele desfășurându-se pe trasee amenajate cu obstacole, în ture, pe parcursul a maxim 1-2 ore, fără diferențe notabile de nivel pe lungime mare. Bicicletele de ciclocros sunt adaptate acestor trasee, fiind foarte agresive ca poziție, manvrabile și având instalate transmisii cu rapoarte ce să favorizeze mai degrabă schimbări rapide decât trepte ușoare pentru urcări lungi. Azi majoritatea modelelor au chiar transmisii 1x. Anvelopele la ciclocros, chiar dacă sunt cramponate, nu sunt foarte late, pentru a fi eficiente pe secțiunile cu noroi sau nisip, existând chiar și o limită superioară a lățimii de 34 mm impusă de UCI. Pe traseele de ciclocros nu există obstacole ce să necesite suspensie, așa că nici bicicletele nu sunt concepute pentru amortizarea vibrațiilor.
Gravel bike-ul privește cursiera de offroad dintr-o cu totul altă perspectivă. Sunt biciclete concepute nu pentru trasee complexe și tehnice ci pentru ture lungi, pe drumuri întinse, unde e nevoie în primul rând de confort, cu rapoarte gata să facă față și urcărilor lungi. Multe modele de gravel bike au prinderi pentru portbagaje complexe deoarece acest tip de bicicletă e ideal pentru turele de mai multe zile. Multe modele au integrate sisteme de amortizare a vibraților, care merg de la țevi subțiri ale cadrului la triunghiul spate până la furci cu suspensie veritabile, cu cursa de câțiva cm. Geometria cadrelor e mult diferită de cea din ciclocros, fiind inspirată mai mult de cea a cursierelor de anduranță, oferind o poziție mai înaltă, confort și stabilitate. Spațiul pentru anvelope e mult mai mare, pe modelele mai extreme fiind montate chiar anvelope de MTB de 2.1. Mai mult chiar, foarte multe modele sunt compatibile sau chiar vin echipate cu roți 650b, echivalentul roților de 27.5 de la MTB, ce permit montarea unor anvelope cu balonaj foarte mare păstrând însă diametrul exterior al roții clasice de 700c de cursieră, dar mărind considerabil confortul și aderența pe offroad.
Cum alegem gravel bike-ul potrivit?
Nu există mai multe tipuri de gravel bike din care să putem alege, cum e în cazul MTB-urilor, însă acelea care există pe piață au caracteristici care diferă de la un model la altul și sunt concepute cu un accent pe un anumit tip de utilizare.
Roțile sunt piesa cea mai caracteristică a unui gravel bike. În funcție de spațiul din cadru, bicicletele vin cu anvelope mai mult sau mai puțin late. Dacă vrei o bicicletă pe care să o folosești mai mult pe asfalt și drumuri în stare destul de bună și vrei să mergi cu viteză mare și nu neapărat cu multe bagaje, orientează-te spre un model cu anvelope mai puțin late, undeva în gama 35-40 mm. Cu cât vrei să parcurgi trasee mai tehnice sau pe drumuri mai proaste, caută un model cu spațiu pentru anvelope mai mari, chiar și de 45-50 mm. O idee excelentă sunt roțile 650b, cu diametrul mai mic, echivalente cu cele de 27.5 de la MTB dar care pot fi echipate cu anvelope destul de late pentru a oferi un confort foarte bun și aderența necesară. Nu te stresa prea mult cu modelul anvelopelor standard de pe bicicletă, de cele mai multe ori acestea sunt ieftine și de calitate mediocră, dar asigură-te că se pot monta anvelopele pe care ți le dorești. Dacă vrei anvelope late, ar fi bine ca și jantele să fie suficient de late în interior, deoarece pe jante subțiri acestea nu se așează optim. Ideal ar fi ca bicicleta să aibă roți cu o lățime a jantei de minim 19 mm, de preferat undeva în gama 21-25 mm.
Frânele sunt acum pe disc pe toate modelele de gravel, este aproape imposibil să găsești o astfel de bicicletă cu frâne pe jantă și, chiar dacă o găsești, te sfătuim să o eviți. Frânele de pe modelele mai ieftine sunt cu acționare mecanică iar la modelele mai scumpe sunt hidraulice. Îți recomandăm pe cât posibil să cumperi o bicicletă care are direct frâne hidraulice deoarece sunt mult mai puternice, forța de frânare se modulează mai ușor și întreținerea lor e mult mai simplă. Nu cumpăra frâne mecanice în ideea că vei face un upgrade deoarece e nevoie de alte manete și acestea sunt extrem de scumpe. Dar dacă bugetul e limitat, frânele mecanice fac și ele o treabă foarte bună.
Axul roților trebuie să fie de tip thru, cu strângere prin înfiletare. Modelul vechi de ax QR subțire nu e foarte bun în cazul frânelor pe disc și e un standard depășit. Dacă nu știi cum arată unul sau altul, asigură-te că în specificații sunt trecute valorile 12×100 sau 15×100 mm pe față și 12×142 mm pe spate!
Transmisia trebuie să fie adecvată utilizării pe gravel. Există încă biciclete gravel echipate cu transmisii de cursieră de șosea, dar acestea sunt din ce în ce mai rare, predominând noile rapoarte specifice de transmisie, mai permisive la urcare. Dacă găsești un model cu componente de șosea, asigură-te că nu are foile angrenajului mai mari de 50/34 și are pinioanele măcar de 11-32. Foile mai mari sau pinioanele mai mici vor face prea grele urcările pe offroad. Dacă se poate, alege angrenaje cu foi mai mici, cum ar fi 48/32 sau 46/30 și pinioane chiar și de 11-34. La gravel o alegere excelentă sunt și transmisiile 1x, dar să ai în vedere ca raportul pentru urcare să fie suficient, de preferat sub 1 (dinții foii împărțiți la cei al celui mai mare pinion, de exemplu 40/42). În rest, alege o transmisie cât mai modernă posibil în funcție de buget. Standardul este acum cu 11 pinioane și există deja și versiuni cu 12, însă vei găsi transmisii bune și cu 10 sau chiar 9 pinioane pe bicicletele foarte ieftine. Dacă bugetul o permite, alege din start o transmisie electronică, sunt mai fiabile și mai plăcute la utilizare, existând chiar și în varianta wireless.
Cadrul bicicletelor gravel de azi este în general adaptat ca geometrie acestui tip de utilizare. Majoritatea producătorilor au inclus în structură și elemente ce amortizează vibrațiile iar geometria este de obicei relaxată. În funcție de buget, poți alege un cadru din aluminiu sau unul din carbon. Deși modelele moderne din aluminiu sunt exelente și reușesc să aibă chiar și microsuspensii integrate în structură, tot carbonul funcționează mai bine în măsura în care se încadrează în buget. Există și o ofertă bogată de modele din oțel, însă acestea de obicei sunt destul de scumpe, undeva între aluminiu și carbon și uneori chiar mai scumpe decât carbonul. Oțelul oferă un confort bun și aspect clasic, exclusivist, dar totul cu prețul unei greutăți mereu ceva mai mari. Dacă vrei să faci ture lungi cu bagaje, asigură-te că bicicleta permite montarea de portbagaje și că are cât mai multe prinderi pentru bidoane și accesorii, unele modele de gravel bike excelează la capitolul acesta. De asemenea, dacă vrei să mergi prin oraș în haine mai bune pe vreme rea, caută un model cu prinderi de aripi de protecție, atenție însă că aripile montate reduc de obicei considerabil lățimea maximă acceptată a anvelopei.
Ghidonul unor modele este specific, amintind aici variantele flared, cu unghi lateral dar și ghidoanele excentrice cum este cel de la Canyon. Echiparea cu un astfel de ghidon este un plus pe offroad.
În cazul în care te gândești la trasee foarte tehnice, poți să cauți un model ce are furcă cu suspensie sau tijă reglabilă tip dropper. Ambele sunt de un real folos în afara asfaltului, dar sunt o greutate suplimentară la drum lung, va trebui să te decizi dacă îți sunt cu adevărat utile, mai ales că acestea cresc considerabil și prețul bicicletei.
În concluzie putem spune că alegerea unei biciclete gravel nu e chiar atât de dificilă, până la urmă importantă fiind mărimea corectă, restul putând fi lăsat la latitudinea producătorului. Totuși, există biciclete cu o orientare mai sportivă și altele cu o orientare mai spre offroad, nu ar trebui să fie greu să stabilești nevoile tale, înainte de a face micile verificări pe care le-am amintit în paragrafele de mai sus.
