Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 250 de biciclete…
Ai auzit de mai multe ori despre diferența de nivel a unui traseu de bicicletă, unele dintre acestea, chiar și la competițiile din România, depășind 1.000 de metri. Probabil că te-ai întrebat unde ai putea urca atât de mult, ținând cont că traseul pornește de la 600 de metri și are punctul maxim la 1.200 de metri. Unde este deci diferența de 400 de metri?
Termenul de diferență de nivel (elevation gain) este utilizat pentru alergare și ciclism în principal, dar și de către cei care parcurg trasee montane la picior. Acest termen descrie și dificultatea traseului pe care urmează să-l parcurgi, iar lucrurile sunt clare în acest sens: este mai ușor să parcurgi un traseu de 50 de km pe plat decât unul cu urcări care măsoară aceeași distanță.
Diferența de nivel specifică doar urcările. Dacă parcurgi spre exemplu un traseu cu șase dealuri, fiecare cu câte o diferență de nivel de 100 de metri, rezultă un total de 600 de metri diferență de nivel. Nu se ia în calcul coborârea, ci doar urcarea. Diferența de nivel la coborâre este utilizată doar în cazuri excepționale, când se dorește sublinierea dificultății unui traseu.
Un alt exemplu: avem un traseu de 50 de km, cu multiple urcări: de la 600 la 800 de metri, apoi de la 500 la 750 de metri, apoi de la 650 la 1.000 de metri. Diferența de nivel se calculează adunând diferențele dintre urcări: 800 – 600 = 200 metri, 750 – 500 = 250 metri, 1.000 – 650 = 350 metri. Diferența de nivel totală este de 200 + 250 + 350 metri, adică 800 de metri. Cu toate că altitudinea minimă se află la 500 metri, iar cea maximă la 1.000 de metri, rezultă de aici o diferență de 500 de metri între cele două extreme.
Evident, pentru a stabili dificultatea unui traseu, mai trebuie luat în calcul gradul de înclinare al pantei. Acestea sunt categorisite astfel și sunt prezente pe indicatoare (dacă pedalezi pe șosea), dar dificultatea ține de asemenea și de lungimea lor:
1% – diferența abia poate fi percepută
2% – ușor de urcat
4% – urcare în adevăratul sens al cuvântului
6% – aici începe greul, este necesară uneori ridicarea din șa
8% – alternativ, se pedalează din șa dar și ridicat în picioare
10% – se pedalează în picioare, dificil
15% – se pedealză în picioare, foarte dificil, viteză medie 5 km/h
20% – se pedealză în picioare, extrem de dificil, viteză medie 3 km/h
Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 250 de biciclete testate și evaluate în mod obiectiv. Pedalează din 1998 pe mountainbike și din 2009, aproape zilnic, pe site-ul de față.
Cititi si voi de doua ori textele inainte sa le publicati.
Articolul este foarte bun dar contine multe greseli, cuvinte mancate, amestecate, etc.
Nu este primul la care se intampla.
Salut, am corectat, cu scuzele de rigoare.
A mai scapat una mica, in fraza cu 6 dealuri 🙂
Oricum, apreciez promptitudinea.
Multumesc! Acum e perfect, keep up the good work!
O să fim mai atenți pe viitor, dar inevitabil, tot mai scapă câte ceva. Ce-i drept, în articolul de față scăpaseră cam multe. 🙂 Mulțumim pentru sesizare!
fain articolul;
eu as vrea sa vad o grafica de ce inseamna panta 15%. Nu am gasit nimic relevant pe Google search. La fel, cateva exemple din traseele de competitii din Romania; de exemplu, Transalpina, sau Padina Fest, ce unghi de panta maxim au avut ?
Multumesc
Salut, o pantă de aproximativ 15% – 20% este aceasta: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=586457211420738&set=a.150187895047674.35389.111063712293426&type=1&theater
deseneaza un triunghi dreptunghic cu o cateta de 100 (orizontal) si una de 15. Ipotenuza este „strada” cu panta de 15%.