Printre primele, dacă nu chiar primul lucru pe care un potențial cumpărător îl verifică la bicicleta pe care a luat-o în colimator se numără greutatea acesteia. Același lucru este valabil și pentru fiecare componentă în parte, probabil. De fapt, nu e greșit să afirmăm că atingerea unei greutăți cât mai mici a stârnit pasiuni arzătoare în rândul celor care pedalează, așa că importanța acestui aspect – numărul de grame – se dezvăluie de la sine. Și din moment ce este un aspect care cântărește atât de greu în ochii cumpărătorilor, producătorii tind să declare gramaje care să le pună în evidență produsul. Bine, bine, dar chestiunea greutății ar trebui să fie clară și limpede, o chestiune nenegociabilă, de „da” sau ”nu”. Dar de ce nu este mereu așa?
Ei bine, este așa. Într-un fel, adică. Aici intervine, poate mai clar ca nicăieri, problema standardelor folosite și a precizărilor (știți voi, scrisul acela mic din subsolul paginii). Să exemplificăm situația luând cazul cadrelor de bicicletă.
Aici mai mult ca în cazul oricărei alte componente, este spațiu de „manevră”. Normal, pentru a fi performant, un cadru trebuie să fie ușor. Cadrele ușoare urcă mai repede și impresionează mai puternic. Numai că un cadru este mai mult decât simplele țevi sudate laolaltă.
Un cadru trebuie vopsit, are nevoie de urechi pentru a acomoda roțile și lista cu mici piese continua. Esența este că toate reprezintă grame în plus adăugate cadrului. Diferența este că nu toți producătorii folosesc același standard atunci când menționează greutatea cadrului. Unii exprimă numărul de grame al unui cadru nevopsit, alții al unui cadru fără locurile de montare a schimbătoarelor sau ale clemei cu care se strânge șaua. Și la acest lucru trebuie să fie atent un cumpărător. Ce anume intră în greutatea menționată de către producător. La prima vedere toate micile piese precizate nu par a conta, dar dacă aduni greutatea tuturora, poate iese la iveală că planul tău de a obține o bicicletă ușoară a fost, între timp, deraiat. O ultimă precizare se leagă de vopsea, a cărei cantitate poate și aceasta varia, influențând greutatea cadrului, deși numărul de grame în plus, de regulă, nu depășește 10-15.
Tot în cazul cadrelor trebuie avut grijă la mărimea pentru care o anume greutate este menționată. Majoritatea producătorilor se raportează la mărimea M, dar nu există vreun acord în acest sens, unii folosind mărimea cea mai mică pentru a putea declara o greutate scăzută. Așadar, totul se rezumă la modul în care producătorul evaluează greutatea și ce include respectiva valoare.
Mergând mai departe la alte componente, trebuie avut grijă la precizările privind greutatea respectivelor. De exemplu, o pereche de clești de frână pot avea greutatea exprimată fără saboți, cea a roților poate să nu includă și cheițele de prindere și așa mai departe. Deci, atenție la standarde!
Sa luam un exemplu caseta sram pg 980 pe toate siturile de afara este trecuta valorea de 310 g la noi 280 g. cum se explica asta?
Eu intotdeauna folosesc un cantar electronic ce masoara cu precizie de 1 gram. Stie sa cantareasca greutati de maxim 5 kg si pentru a determina corect greutatea bicicletei, ma apuc si o desfac piesa cu piesa, o pun pe cantar si voila!
Asa am determinat cu precizie greutatea intregii biciclete. Stiu, puteti sa spuneti ca precizia nu este chiar asa buna, deoarece la fiecare componenta apare acea abatere de 0,5 – 0,9 grame pe care nu o vede cantarul, insa cu aproximatie foarte buna se poate determina cat de cat corect.
Mai exista cantare care stiu sa masoare pana la 20 sau 40kg, cu precizie mai proasta, de 10-20 grame, insa nu as miza pe ele.
Tot mai sfanta e o dezasamblare si o cantarire pe bucati.
Spor la mesterit!
Marcel, pai simplu.
Gandeste-te ca aceste casete de pinioane, ca si alte modele ale altor fabricanti si chiar din portofoliul SRAM, au diferite combinatii de dinti.
Sa luam exemplul tau.
Unele submodele ale modelului PG980 au 11-28, altele 11-32, altele 11-34 (tot 9 randuri, dar numar de dinti diferiti pe fiecare pinion in parte).
Si de aici rezulta diferenta in zeci de grame dintre fiecare submodel in parte.
Din cate imi aduc aminte am vazut niste submodele odata ale unui model de pinioane (tot 9 randuri, dar e valabil si la 8 si la 10 randuri – cred ca de la Shimano) cu combinatii si mai ciudate de numere de dinti, in sensul ca existau si inca cred ca mai exista mai multe variante ale aceluiasi submodel de 11-28 sa zicem, sau 11-32, adica la primul submodel avea combinatia 11-13-15-17-19-22-24-26-28, altul era 11-12-14-16-18-21-23-25-28.
La fel e valabil si pt submodele de 11-32 si la 11-34 ale aceluasi model.
Nu stiu daca te-am lamurit.
Cel mai importan loc unde conteaza greutatea ii la partile in miscare, adica roti si pedalier, dar rotile avand un impact. Si la roti conteaza cauciucuri usoare , apoi jante usoare, si in cele din urma spitele si butucii . Binenteles ca toate componentele ajuta sa fie usoare dar nu la modul acesta de zeci de grame , un total de 300-400 grame la cadru tija sa etc nu te influenteaza negativ cum te influenteaza 100 grame la roti
In ziua de azi nu inteleg cum greutatea nu este declarata de toti producatorii. Multi se ascund dupa deget, cum ca ‘nu ar fi standarde’. Dar e foarte simplu de fapt. E de ajuns sa precizezi: „bicla X cantareste n.nn kg in marimea M fara pedale, in stare de functionare, fara orice accesoriu”, de exemplu.
Aici si bikeshopurile ar putea ajuta, pur si simplu cantarind biclele pe care le vand si oferind aceasta informatie.
In loc sa cantariti,dezasamblati si cine stie ce alte operatiuni interesante mai bine ati pedala.
@tudor +1
Lui Tudor si TheCoder:
– cateodata, unii dintre noi mai simtim nevoia si de niste kg in minus la ceea ce se afla sub noi atunci cand ne deplasam, fie din cauza ca suntem mai in varsta si nu mai putem sa impingem peste 12 kg la deal, fie avem bani si ne permitem sa ne luam chestii care cantaresc din ce in ce mai putin si care si rezista in timp la stres (ma refer la materialele din care sunt facute).
– personal nu m-as da cu un DHS, FirstBike, Ritch, sau Leader nici daca ma platesti, pt ca sunt foarte grele si au si piese de toata jena ca echipare.
@tudor: poate ca ne dam la competitii si in comparatie cu un rider care are un bike de 8-9-10 kg am fi clar dezavantajati
Decat sa bagi bani grei sa duci bicla de la 12kg la 10kg, nu e mai ieftin sa slabesti ca si rider 2 kg? 🙂 Si celor cu bicle de 8-9 kile le agatam niste plumb sub sa cand nu sunt atenti inainte de cursa!
Am mai auzit poanta cu „mai bine slabesti matale X kg, sau te usurezi la wc” sau mai stiu eu ce alte treburi.
Uneori tine, alteori nu.
In general, daca esti slab, nu prea mai ai forta sa pedalezi o bicla grea.
Daca esti greu, iar e dificil sa o manevrezi, obosind repede, avand grasime multa in corp.
Ideal ar fi sa ai o bicla usoara si sa fii foarte bine antrenat, adica sa ai muschi specifici pedalarii, nu neaparat sa mergi la sala sa ajungi culturist.
Trebuie in primul rand sa stii ce sa mananci, cat sa mananci, sa iesi des la pedale si sa ai in general o viata echilibrata, fara fumat, fara bautura. Cu femeile, fiecare cum pofteste. In general si prea multe de storc de energie. Asa ca mai usor si cu femeile daca vreti sa fiti in forma pt bicla.
Important e si relieful unde te dai.
Cei de la deal si munte sunt avantajati fata de cei de la campie, unde se stie ca pante prea multe de urcat nu prea sunt.
De 5 ani fac ciclism sala aerg si inot si am pus pe mine 15 masa musculara deci eu pot da jos daca nu mai sunt activ din punct de vedere sportiv si un bike usor e solutia ideala decat sa bag banii in ceva care imi face rau rau mai bine investesc in ceva bun.