Acum citesti
Trasee de bicicletă în Dragoslavele: începutul pare promițător

Există destul de puține zone din țară de care să fiu complet îndrăgostit și chiar dacă sunt nenumărate astfel de locuri prin România, se întâmplă să fiu genul inflexibil care mănâncă mereu aceeași pizza, conduce aceeași mașină și care iese cu aceeași oameni. În aceleași locuri. Iar unul dintre aceste locuri se întâmplă să fie în preajma Câmpulungului, un loc care are de oferit toate peisajele pe care ți le-ai fi dorit vreodată, de la dealurile parcă pictate pe pânză până la munții care stau nu foarte rar cu vârfurile în nori. Iar pasajul Rucăr-Bran este poate cel mai elocvent exemplu.

Dar până să ajungi la Rucăr mai există o localitate. O vezi de pe drumul principal și nu doar pentru că drumul o străbate, dar vârful Prislopului cu toată vegetația din jur îmi amintește mereu de o zonă preistorică, unde trăiesc dinozauri. Nu că aș fi trăit în vremurile alea ca să știu cum era atunci, dar mereu când văd acest peisaj perfect mă duce cu gândul acolo. Iar zona (credeam) că o știu destul de bine, însă în afara drumului principal ce duce la Prislop din Dragoslavele nu am pedalat niciodată. Așa că ne-am dat întâlnire cu băieții de pe zonă, care se dau și ei cu bicicletele și am pornit să batem un pic potecile să vedem ce surprize vom găsi. Iar odată ajuns lângă vârful Prislop, s-a desfășurat în fața ochilor mei unul dintre cele mai frumoase peisaje pe care le-am văzut recent.

Dar ca să mai renunț un pic la doza asta de melancolism cu care scriu, o să trec direct la subiect. Băieții din Dragoslavele au pus mână și au amenajat un traseu, aproape hardcore, care coboară de lângă vârf până-n sat. În ziua primăveratică de săptămâna trecută în care ne-am dat pe el, încă nu era curățat, iar zecile de mii de frunze au făcut ca totul să fie mai alunecos, iar crengile – ei bine, puțin prietenoase cu roțile – mi-au dat ceva bătăi de cap. Este un început dar mai este de lucru, iar acest traseu sigur nu se adresează începătorilor date fiind înclinațiile foarte mari.

Însă există însă și un forestier care coboară de acolo, paralel cu drumul principal. Iar acel forestier se mai bifurcă la un moment dat, oferindu-ți câteva coborâri diferite. Astfel, se poate încropi o buclă interesantă pentru antrenament: urcare 8.5 km pe forestier, coborâre apoi ceva mai scurtă, pe un forestier absolut pitoresc. Iar dacă fotografiile nu v-au convins, poate filmarea de mai jos să vă comunice cum stă treaba cu acest loc minunat.

Vezi Comentarii (0)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

9 + twelve =