Horaţiu pedalează şi merge pe munte de când se ştie,…
Modelele full-suspension de XC sunt după părerea mea cele mai elitiste și greu de realizat dintre bicicletele din gama unui producător, deoarece lista cu cerințe este extrem de stufoasă iar acestea sunt uneori contradictorii… Bicicleta trebuie să fie rezistentă ca un tanc, deoarece noile trasee de Cupă Mondială sunt din ce în ce mai extreme. Trebuie să se comporte excelent pe denivelări mari, chiar și la sărituri și să treacă peste bolovani care acum câțiva ani erau de găsit doar pe cele mai extreme trasee de DH. În același timp, trebuie să urce rampe amețitoare, tot denivelate, să treacă de la un tip de teren la altul de la o secundă la alta. Iar peste toate aceste cerințe, fiecare gram contează iar lupta pentru o greutate cât mai mică e acerbă! Iată câteva motive pentru care aceste modele, un fel de mașini de Formula 1 a MTB-ului, sunt de-a dreptul fascinante!
Orbea Oiz e unul dintre cele mai emblematice modele full-suspension de XC, cu numeroase podiumuri în palmares la Campionatele și Cupele Mondiale și chiar la Olimpiadă. De aceea ideea celor de la Trisport și Hive Distribution de a testa unul mi-a surâs imediat. De fapt mi-a surâs atât de tare încât am decis să personalizez una chiar după preferințele mele și să o achiziționez la finalul testului! Am ales modelul de bază M50 la care m-a fascinat faptul că e extrem de bine echipat față de ce oferă alte mărci în cea mai ieftină versiune. În plus, Orbea oferă pe toate modelele posibilitatea de personalizare a anumitor componente și chiar și a graficii, însă ultima doar pentru modelele de top.
Orbea Oiz s-a reinventat în 2019, fiind oferit un nou cadru din carbon cu o geometrie puțin îmbunătățită, cu un unghi al furcii mai mic cu 1 grad, o poziționare puțin modificată a pivotului principal și cu o rutare complet internă a cablului de blocare a amortizorului spate. Noul cadru este disponibil pe versiunile OMR, începând cu versiunea M10. Pe modelele de bază ale gamei M30 și M50 s-a păstrat neschimbat cadrul anterior, în versiunea OMP, cu fibre de carbon ceva mai ieftine și puțin mai grele. Dar practic acesta e cadrul care a cucerit în ultimii ani podiumurile cu care modelul se laudă.
Am încercat să prezint cât mai multe dintre părerile mele despre Orbea Oiz M50 într-un mic video făcut chiar pe una dintre cele mai grele urcări pe care le-am făcut împreună, cea de la Casa Folea spre Șaua Joaca în Piatra Craiului – urcare pe care am reușit să o terminăm cu bine dintr-una, lucru ce necesită o bicicletă foarte bună deoarece terenul e extrem de denivelat și abrupt! Filmul îl puteți vedea mai jos, după care voi continua cu restul prezentării bicicletei în detaliu!
Pe scurt:
- cadru full suspension din carbon OMP
- suspensii de 100 mm Fox Factory Kashima (Fox Performance în echiparea standard)
- transmisie 1×12 Eagle NX
- roți de 29 Mavic Crossmax cu anvelope de top Maxxis
- frâne Shimano XT IceTech (MT500 în echiparea standard)
- preț fără opționale: 14,459 lei
- pentru viteză maximă și confort pe trasee de maraton și XC
- poziție race, adaptată pentru cicliști avansați și experți
- geometrie de competiție, agilă și sigură în situații limită
Cadru/Pe traseu
Bicicleta este una concepută pentru competiție iar cadrul are o geometrie adaptată acestui scop, nu confortului. Nu trebuie să se înțeleagă că nu ar fi confortabil, dar headtube-ul de 100 mm înălțime face ca poziția să fie destul de aplecată, nu neapărat ideală pentru cicliștii începători, însă această bicicletă nu se adresează acestora. Cu unghiul furcii de 70 de grade, cel al tijei de șa de 74 de grade și cu chainstay-urile de 440 m în mărimea L Oiz este capabilă în același timp de urcări și de coborâri dificile, chiar și cu viraje destul de strânse. Modelul OMR are unghiurile modificate cu 1 grad, respectiv 69, 75 iar chainstay-urile de 435 mm, fiind chiar mai agilă și polivalentă.
Suspensia spate este reglată personalizat pentru acest model și funcționează progresiv, foarte activă pe începutul de cursă și din ce în ce mai tare pe final, pentru a evita atingerea capătului cursei. Orice fel de informații tehnice despre o suspensie spate sunt relativ inutile, importantă fiind senzația pe care o dă pe traseu. Cea de pe Oiz face exact ceea ce e de așteptat de la o bicicletă de XC și permite rularea cu viteze foarte mari peste suprafețe cu denivelări mici și mijlocii, uneori efectiv fără a simți aproape nicio vibrație. Am folosit mult bicicleta pe drumuri de pământ cu urme uscate de tractoare și animale, cum sunt multe porțiuni din traseul Prima Evadare și efectiv poți rula cu viteze de peste 30 km/h fără nicio urmă de disconfort. Odată ce cresc obstacolele, cum ar fi de exemplu coborârea pietroasă din Prăpăstiile Zărneștiului, suspensia nu mai amortizează chiar total efectul terenului, însă o face foarte bine și permite un control excelent și viteze foarte mari. Furca de top Fox 32 StepCast, extrem de ușoară, lucrează bine împreună cu cadrul, dar parcă tot mai mult sunt impresionat de suspensia spate decât de cea din față. Ce se remarcă e blocajul remote al suspensiei, care este dublu de la o singură manetă și este de tipul ”push to unlock”, cu un caracter de race, adică bicicleta e blocată în mod normal iar maneta se apasă pentru a o debloca. Odată blocată, practic bicicleta este rigidă complet, aproape ca o cursieră, lucru senzațional pe urcările lungi pe asfalt sau forestier bun, destul de des întâlnite la maratoanele de MTB.
Geometria permite abordarea cu încredere a oricărei urcări oricât de abruptă, bicicleta e stabilă și rămâne lipită de sol până când cedează fizic ciclistul sau se pierde aderența. Pe coborâre controlul e excelent, modelul testat fiind echipat la comandă cu tija dropper opțională care ajută mult. Datorită folosirii tijei cu diametru de 31.6 mm opțiunile de dropper sunt vaste, spre deosebire de modelele de 27.2 mm pentru care variantele sunt mult mai puține.
Greutatea cadrului e în jur de 1700 g ceea ce e destul de bine. Modelul nou mai scade 50 g din această valoare. Ce contează e că în acest moment Oiz-ul M50 testat are cu roțile din carbon cu care e acum echipat și cu pinioane GX o greutate de 11.20 kg, folosind piese destul de grele în anumite locuri, în primul rând tija dropper, apoi angrenajul, pinioanele, șaua și chiar și pedalele XT. Practic cu o tijă ușoară din carbon, angrenaj din carbon și pinioane X01 sau XX1 bicicleta ar trebui să atingă lejer 10 kg sau chiar mai puțin! Greutatea în versiunea originală a fost de 11.95 kg.
Echiparea e tot un punct forte al Oiz-ului, în special prin prisma posibilității de upgrade. Am să prezint pe rând componentele și prețul suplimentar al acestora dacă e cazul.
Cu o greutate de doar 1373 g incluzând axul, furca de 100 mm Fox 32 SC Factory e fără îndoială vedeta echipării, remarcându-se prin brațele sale aurii cu înveliș Kashima. În spate aceasta se împerechează cu un amortizor Fox Float DPS, tot Factory și tot cu tratament Kashima și care asigură cadrului o cursă de 95 mm. Ambele sunt blocate de la aceiași manetă remote în sistem ”Push to unlock”. Despre funcționarea lor, evident, se poate spune doar un cuvânt: ireproșabil! Bicicleta vine standard cu suspensii Fox Performance iar opțiunea de Factory costă în plus 1,311 lei, o sumă incredibil de mică dat fiind prețul total prohibitiv al acestor suspensii dacă ar fi să fie cumpărate separat, doar furca (testată anul trecut separat de noi) având un preț de raft de 5,215 lei!
Roțile standard ale bicicletei sunt modelul Mavic Crossmax de bază. Acestea sunt extrem de rezistente, merg excelent și au o jantă de 25 mm lățime internă, cea mai lată dintre toate modelele Crossmax! La 1930 g acestea nu sunt foarte grele. Ele vin gata echipate cu bandă tubeless și în pachet cu valvele, însă anvelopele sunt montate din fabrică cu cameră.
Anvelopele sunt altă surpriză fantastică: toate modelele Oiz, de la cel mai ieftin la cel mai scump, vin cu aceleași anvelope de top de la Maxxis: Ikon TLR 2.2 120 tpi 3C Exo pe spate și Ardent Race 2.2 TLR Exo Dual pe față. Acestea nu sunt nici pe departe cele mai ușoare de pe piață, dar sunt anvelope de încredere, de top, cu protecție laterală serioasă, cu care se pot parcurge fără griji cele mai tehnice trasee! Foarte rar se întâmplă ca o bicicletă în versiunea de bază să vină cu anvelope de top, de obicei se montează aceiași anvelopă ca la modelele de vârf dar într-o variantă de carcasă mai ieftină.
Transmisia este NX Eagle 1×12 și este minunat că e așa. Sistemul Eagle e perfect pentru MTB, simplu, fiabil și în cazul NX-ului e și ieftin. Din păcate echiparea conține pinioanele NX 11-50 destul de grele și fără pinion de 10, pe casetă clasică, dar cu costuri reduse se poate trece la GX 10-50 pe casetă XD reducând considerabil greutatea și mărind gama de rapoarte. Eu am ales să fac această transformare, dar în principiu se poate merge cu piesele originale NX până se uzează și se pot schimba pe parcurs. O altă frumusețe a sistemului Eagle e că toate componentele, indiferent de grup și de preț, sunt perfect compatibile între ele așa că treptat se pot înlocui cu unele mai ușoare și mai performante. Eu am optat să schimb și maneta trigger NX cu una gripshift, tot NX, în așteptarea unui grup electronic AXS când o să ajungă la un preț mai accesibil.
Angrenajul este un Truvativ Stylo bun și ieftin, dar destul de greu. El vine standard cu foaia Eagle de 34t însă opțional se poate comanda o foaie ovală Rotor, de 34t sau 32t. Datorită specificului traseelor pe care le practic eu, cu urcări foarte lungi și grele, am ales să comand foaia ovală 32t, pentru un cost suplimentar de 277 lei. Bicicleta a venit echipată cu foaia rotundă iar cea ovală a fost pusă separat în pachet, lucru excelent până la urmă, pentru că în final ai două foi. Foaia ovală merge excelent și pedalatul pe pante dificile se face extrem de rotund, merită investiția pe deplin.
Frânele originale ale bicicletei sunt modelul de încredere Shimano MT500, însă am optat pentru 700 lei suplimentari pentru upgrade la Deore XT. Poate că doar frânele efectiv nu merită acest preț, însă după cum am bănuit, în pachet sunt incluse și discurile de 180/160 mm IceTech care doar ele costă separat peste 500 lei, plus plăcuțele metalice cu radiator care sunt și ele incluse în preț. E o opțiune foarte recomandabilă.
Tija de șa originală am înlocuit-o cu opțiunea de tijă dropper, respectiv un model low cost RaceFace Aeffect cu cursa de 125 mm pentru un preț suplimentar de 700 lei. Altfel, tija standard e una RaceFace Ride din aluminiu, de 31.6×375 mm. Ghidonul flat de 700 mm și pipa de 100 mm/6 grade sunt tot de proveniență RaceFace. Pentru un preț de 465 lei se poate opta pentru un pachet de ghidon/tijă/pipă din carbon FSA SL-K, o variantă de asemenea foarte avantajoasă. Nu știu să spun dacă în cazul în care se comandă ambele opțiuni bicicleta vine cu două tije de șa, probabil că da. Șaua este o SelleItalia SL X-Cross Flow și poate fi înlocuită pentru 42 lei cu un model feminin sau pentru 230 lei cu X-Lr Ti Flow, probabil din carbon, dar ca orice ciclist ce se respectă am șaua mea preferată 🙂
Concluzie
Am fost încântat să testez Orbea Oiz și am comandat-o chiar pentru mine sperând să fie o rachetă de XC, capabilă să te ducă cu viteză mare pe teren ușor și moderat și să te treacă cu bine peste porțiuni foarte tehnice. Am primit exact racheta la care mă așteptam! Cu forme superbe demne de caracterul latin, cu un cadru Made in Spain, cu un comportament fantastic când îi ceri tot ce se poate da, Orbea Oiz este cu siguranță visul oricărui împătimit de XC la nivel sportiv! Iar varianta Oiz M50 oferă, luând în considerare posibilitățile de upgrade, probabil cea mai ieftină bicicletă full-suspension de XC cu suspensii Fox Factory Kashima! Deși eu am mai modificat una alta la ea, practic bicicleta e super performantă direct din cutie, nefiind nevoie să schimbi nimic, nici măcar anvelopele, pentru a o duce direct pe traseul de concurs! Poate doar trebuie date jos camerele și înlocuite cu lichid…
Bicicleta o puteți configura și voi pe pagina Orbea dedicată pentru România, cu prețurile în lei, produsele Orbea fiind disponibile în stoc sau la comandă la magazinul Trisport.
Galerie foto – echiparea originală
Horaţiu pedalează şi merge pe munte de când se ştie, dar s-a apucat serios de mountain bike şi de participarea la concursuri în 2006, iar de cursieră în 2010. Când nu pedalează, aleargă pe poteci de munte, iar iarna practică schi-alpinism. Iubeşte potecile de MTB din Carpaţi şi şoselele şerpuitoare ale Alpilor. Zona sa preferată de MTB este Bran-Moieciu.