Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 250 de biciclete…
În momentul în care te pregăteşti să încaleci o bicicletă de şosea, cu care vei rula mai tot timpul pe asfalt, te vei trezi la magazinul de biciclete în faţa unei multitudini de opţiuni pentru care poate nu erai pregătit/ă. Tot felul de modele destul de diferite ca echipare sau ca geometrie îţi stau la dispoziţie, şi tu nu ştii ce să alegi. Mai ales dacă vrei să dai comanda pe Internet, prin magazinul nostru online, neavând un specialist Veloteca la dispoziţie pentru lămuriri faţă în faţă.
Alegerea trebuie făcută având convingerea că bicicleta de şosea aleasă se potriveşte perfect pentru activitatea preconizată. Evită neplăcerea de a avea nevoie de o lungă perioadă de timp pentru a te obişnui cu o bicicletă care a fost proiectată pentru altceva. Pentru a evita astfel de dificultăţi, vrem să îţi prezentăm categoriile existente.
Cursierele sunt folosite de către amatori şi profesionişti, pentru antrenamente, curse sau chiar pentru ture de agrement de lungă distanţă. Aceste biciclete sunt prezentate în şase categorii principale, după tipul de utilizare.
- În prima categorie sunt cursierele universale ‘classic race’ (seria Merida Scultura sau Cannondale CAAD12 … sau chiar un SuperSix Evo). Aceste cursiere universale se comportă excelent la toate formele de ciclism de şosea în afară de cursele contratimp. Ele sunt considerate nişte ‚all-rounders’ autentice.
- A doua categorie este reprezentată de cursierele ‘aero’ (seria Merida Reacto sau Cannondale SuperSixEvo (care se poate încadra şi în acest tipar, chiar dacă ea pleacă de la un cadru clasic, nu unul aero…), plus cele de contratimp, Merida WarpTT şi Cannondale Slice). Aceste biciclete sunt mai rigide, mai aerodinamice, permit şi o poziţie mai agresivă pentru ciclist. Aceste biciclete aero pot contribui în situaţii specifice la un rezultat mai bun pentru ciclist.
De-a lungul istoriei ciclismului s-au reconfigurat unghiurile şi geometria care permit randamentul cel mai ridicat în acest sport, iar ca greutate se situează în aproximativ aceeaşi parametri precum cele clasice.
La sprinturi, pedalând în picioare, ghidonul cu priză joasă este de preferat, şi aşa rămâne spaţiu şi pentru mişcarea picioarelor. La căţărări grele, pedalând în picioare, ghidonul se prinde de sus de la manetele de frână şi datorită faptului că tubul frontal este scurtat, această poziţie oferă un randament ridicat pedalării – nu ca în cazul unei biciclete de şosea tip ‘confort’ la care ghidonul este mult mai sus. Trebuie să ştim că NU este vorba doar de hotărâre în momentul în care alegem poziţia joasă a ghidonului: trebuie să se obişnuiască corpul nostru să tolereze această poziţie joasă şi să avem antrenamentul necesar. De antrenament şi obişnuinţă se poate face rost în timp însă este puţin probabil ca o persoană care până la vârsta de 40 ani nu a pedalat pe o cursieră tradiţională să se mai poată simţi confortabil pe Merida Reacto sau pe Cannondale SuperSix Evo, cu toate că acest model are şi un element de confort suplimentar, micro-suspensia SAVE…
- Nou intrate în scenă sunt cursierele ‘endurance’ (de confort), a căror utilizare variază, liniile respective oferite de producător oferind modele pentru începători absoluţi, dar şi pentru sportivi profesionişti, cu diferite adaptări în funcţie de specific. Dacă ar fi să numim câteva trăsături comune, acestea sunt ampatamentul mai lung, mai ales al triunghiului posterior care permite o flexare mai largă şi astfel o amortizare mai bună a şocurilor suferite de roata de spate, inserţii cu elastomeri în punctele critice şi degajament spaţios pentru anvelope chiar şi de 30mm.
O cursieră tradiţională se caracterizează printr-o poziţie oferită mai agresivă, datorată diferitelor caracteristici, şi dacă ciclistul nu este suficient de tânăr, şansele ca să se obişnuiască cu această poziţie cu înaintarea în vârstă este din ce în ce mai mică. Acest ciclist „obişnuit” degeaba va câştiga un pic de viteză în plus datorită poziţiei aerodinamice, la partea a doua a unei ture sau competiţii de şosea de cinci ore va pierde garantat mai mult: musculatura nu va tolera prea bine această poziţie şi în loc de 40 km/h va putea să înainteze doar cu 35 km/h şi va fi lăsat în urmă de grup. Este important de reţinut: confortul influenţează direct şi randamentul fizic, deci o bicicletă comodă, chiar dacă are carenţe aerodinamice, poate supracomensa printr-un surplus de putere obţinut prin stresul mai mic aplicat corpului.
Unghiurile cadrului sunt de asemenea hotărâtoare pentru a defini un anumit tip de bicicletă: la cadrul unei cursiere tradiţionale unghiurile sunt mai abrupte şi ampatamentul mai scurt, conferă o directivitate mai agresivă lucru iubit de cicliştii profesionişti fiindcă în situaţii limită este nevoie de acest lucru. De aceea e posibil ca înainte de a experimenta senzaţia de agilitate a bicicletei, ciclistului să i se pară că platforma e mai degrabă instabilă. Cicliştii care au participat ani la rând la competiţii nu vor fi mulţumiţi cu unghiuri mai blânde la tubul frontal/furcă, vor spune că bicicleta are o directivitate slabă.
Din motivele enumerate anterior se poate vedea că numărul cicliştilor care preferă cursierele confort este mai mare decât celora care au nevoie de cursiere folosite pentru competiţii. În categoria cursierelor confort intră acele biciclete de şosea care nu presupun o utilizare specific competiţională ci mai degrabă sunt folosite în timpul liber. Aceste biciclete sunt concepute în aşa fel încât utilizatorul să poată sta confortabil şi în condiţii de siguranţă în şa cât mai mult timp fără ca durerea musculară sau epuizarea să-l dea jos. Merida Ride sau Cannondale Synapse sunt reprezentative pentru acestă categorie.
Pedalând pe o bicicletă confort vom simţi oboseala mult mai târziu. Să luăm ca exemplu o competiţie sau o tură de 200 km: în primii 100 km sigur vom fi mai rapizi cu o bicicletă aero de top însă datorită poziţiei, în a doua parte a distanţei mai multe grupuri de muşchi nu vor rezista şi doar simpla terminare a distanţei va fi un chin. Cu o cursieră de confort, uneori numite „endurance” creşte randamentul unui sportiv amator sau recreaţional pe distanţe lungi. Dacă eşti o persoană care nu are timp să se antreneze prea des şi nici prea intens, avantajele aerodinamicii nu îţi sunt de folos în situaţia descrisă anterior, dar cele de confort da. Nivelul general de oboseală scade în cazul unei poziţii mai relaxate şi chiar dacă vorbim de un surplus de câteva procente, acesta se simte din plin când este multiplicat cu sute de kilometri parcurşi sau ore întregi petrecute în şa.
Toate modelele ‘endurance’ (de confort) se remarcă drept alternative bune pentru cicloturism, timp liber şi categoria hobby, dar aici vorbim de iteraţiile inferioare, deoarece cursierele de confort de top nu au mereu trăsături de confort sesizabile. În aceste situaţii contează mult mai puţin performanţa, însă buna dispoziţie este obligatorie şi pedalarea într-o poziţie confortabilă contribuie din plin la acest lucru. Majoritatea cursierelor confort cât şi unele modele Merida Ride permit montarea apărătoarelor şi a altor accesorii necesare pentru excursii.
Trebuie neapărat pomenite şi cursierele cu frână pe disc: de când bicicletele cu frână pe disc au apărut şi la competiţiile UCI este doar o chestiune de timp până când discul nu va mai constitui o categorie separată şi va deveni doar parte a specificaţiei bicicletei. Direcţia pare clară: cursierele confort peste o anumită categorie de preţ vor fi echipate cu frână disc după care (aşa cum s-a desfăşurat procesul şi la MTB-uri) şi categoriile mai joase vor primi acest tip de frână. Mulţi spun că şansele sunt mari pentru ca şi la cursierele competiţionale frâna pe disc să fi puternic reprezentată în viitor.
Un model care merită toată atenţia acum este Cannondale Slate, care este un fel de cursieră MTB, cu amortizor la furcă. de fapt se poate numi că e un hibrid autentic, o încrucişare a mai multor lumi. Cadrul a pornit de la cel de ciclocros, dar are o geometrie mai relaxată (pentru că în ciuda aparenţei, disciplina ciclocrosului e probabil cea mai nemiloasă dintre cele ale ciclismului), a fost echipat cu o furcă Lefty, are un degajament al roţilor specific bicicletelor de trekking (roţi de 700C, diametru de cursieră, totuşi, şi lăţime de 35-40mm) şi prezintă o echipare cu piese de şosea, în cea mai mare parte. Pe de altă parte, de ce ar trebui o bicicletă să aparţină unei categorii anume ca să te simţi bine mergând cu aceasta? Aşa ne gândeam şi noi şi acest pachet multifuncţional care este Slate probabil va avea un viitor remarcabil datorită versatilităţii sale.
- Tot în sfera competiţională sunt fabricate cursierele de contratimp şi triatlon aşa cum sunt seriileMerida WARP sau Cannondale Slice. Aceste biciclete prin geometrie, realizare şi echipare – ghidon contratimp, roată, şa – pot diferi semnificativ faţă de cursierele tradiţionale. La cursa olimpică de triatlon există reguli stricte ca şi regulile UCI referitor la bicicleta utilizată, însă la competiţiile Ironman sau la cursele pe distanţe mari regulile sunt mult mai permisive ceea ce se poate observa şi la aspectul bicicletelor folosite. Aceste ultime biciclete diferă faţă de cursierele contratimp de şosea datorită reglementărilor UCI precum şi datorită poziţiei mai joase a ghidonului la cursierele contratimp.
- Această categorie include bicicletele de ciclocross. Bicicletele ciclo-cross reprezintă o îmbinare incredibilă de forţă specifică solicitării terenului accidentat şi agilitate specifică vitezei şoselelor! Cu un cadru aproximativ similar cu cel al cursierelor, cu roţi mari de 28″ dar dotate cu ceva anvelope cramponate, cu furca rigidă fără amortizare, bicicleta ‘ciclo-cross’ este mai des întâlnită în competiţii specifice decât în turele pentru agrement
- Ultimul segment, dar nu cel din urmă,biciclete de şosea pentru turism sau antrenamente şi ne dorim să menţionăm bicicletele fittnes, trekking şi cross (Merida Speeder, Merida Crossway, modele Cannondale QUICK CX), însă aceste biciclete şi subcategoriile lor pot fi uşor identificate datorită ghidonului drept. Li se mai spune şi ‘hibride’. Cei care au început ciclismul cu o cursieră tradiţională întotdeauna vor simţi nevoia ghidonului curbat cu nenumăratele poziţii de prindere. Alţii consideră perfect ghidonul drept (cu sau fără coarne) şi nu se pot obişnui cu ghidonul curbat.
Sperăm că am dat câteva informaţii utile şi alegerea unei biciclete de şosea nu va fi acum dificilă. Când dai comanda online pentru o bicicletă de şosea, te poţi folosi de filtrele noastre de mărci, mărimi şi echipări aflate în meniul din partea stângă a paginii.
Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 250 de biciclete testate și evaluate în mod obiectiv. Pedalează din 1998 pe mountainbike și din 2009, aproape zilnic, pe site-ul de față.