Povesteam în trecut de proiectul ambițios care ar urma să lege România de Ungaria printr-o pistă de biciclete cu două sensuri de mers. Mai la nord, în septembrie, au început lucrările la pista dintre Oradea şi Berettyoujfalu. Mai jos un pic, spre Arad, așa zisa autostradă a bicicliștilor este acum aproape gata în partea maghiară, iar dacă parcurgi drumul spre Mako destul de des, înseamnă că ai văzut pe partea dreaptă a drumului respectivele piste încă din anii trecuți. Nu de mult, maghiarii au adus autostrada pentru automobile foarte aproape de granița cu România, iar acum recidivează și cu pistele pentru biciclete.
Foto: delmagyar.hu
Necesitatea unei astfel de piste a rezultat în urma faptului că traficul s-a dublat după intrarea României în UE, iar maghiarii au decis că trebuie să ofere bicicliștilor condiții optime pentru a circula în siguranță.
Cum pista de biciclete dintre Apatfalva și Cenadul Maghiar exista din-ainte de 2011, în acel an s-a depus proiectul pentru pista care leagă Apatfalva și Mako, iar astăzi este deja construită. Investiția care a costat 340 de milioane de forinți a fost realizată din fonduri europene. Ultimul segment ce urmează a fi construit va lega Cenadul Maghiar de Nădlac, lungimea tronsonului fiind de 8 km, iar odată cu construcția acestuia, misiunea maghiarilor va fi îndeplinită. Vestea și mai bună este că se va începe lucrarea unei alte piste, care va lega Mako de Szeged, așadar de la Nădlac până la Szeged se va putea circula în siguranță pe bicicletă, pe o distanță de aproximativ 60 de km.
Ce mai trebuie știut este că maghiarii vor demara lucrări pentru o pistă ce va lega Budapesta de Balaton.
Iar cu aceste vești grozave de la vecinii noștri din vest, așteptăm să se întâmple lucruri bune și în România, eventual să vedem în timpul vieții o pistă care va lega Arad de Nădlac. Dragi autorități, sunteți pe recepție?
via Adevarul.ro
La sfantu asteapta o sa vedem si noi piste din astea pe la noi.
Aici masina e la putere, snobismul, grandomania, bizonismul, ceafa lata, shaormareala, pitzipoancele, lantu la gat, ceasu de aur, intr-un cuvant, manelismul si cocalarismul…
ce enumeri mai sus ca e la putere – este acolo pentru ca asta lasam sa se vada : comunitate pentru protestat si bagat pe gat proiecte guvernului sau – ca sa nu tintim atat de sus – macar primariilor de sector / oras / sat .. suntem multi pro-o-viata-mai-buna dar „sa moara ce ai enumerat tu mai sus” daca pe langa ce face OPTAR legat de mobilitate ( si o face cumva la nivel de bucuresti ) – nu mai e nici un alt protest fata de imbecila amenajare a orasului / tarii .. cel mai grav nu este ca nu ne facem de ras la maghiari..grav este ca daca iti pui intrebarea : unde este trotuarul dintre doua sate / comune ? pe sosea : adica pieton sau ciclist nu ai cum sa traversezi distante fara sa fii pus in oala cu masinile .. iar daca intervine alcoolu la una din parti ( sofer sau pieton/ciclist ) in spatiul rural e si mai de tot 😀
revin, realizezi ca defapt nici macar cooperarea intre comunitatile vecine ( sate ) nu exista : pt ca sa fim seriosi, nu e nevoie de guvern sa faca drumuri amenajate pentru pietoni / ciclisti – suntem liberi sa le construim / amenajam noi : in comunitate / mana de la mana / unde’s multi puterea creste …
Din pacate, se pare ca nu se intampla lucrurile astea tocmai din cauza ca romanii nu sunt uniti. Fiecare are alte prioritati, toti trag in alte directii, unii vor sa stea in carciumi si sa isi bata nevasta, altii sa isi ia tractor, altii sa isi faca vile, si pot enumera la nesfarsit.
Este trist totusi ca la noi mersul pe bicicleta este privit ca o chestiune de saracie, un semn al unei situatii modeste, spre saracie a posesorului. Cam asa suntem priviti de cei care venereaza masinile, a caror viata se invarte in jurul cailor putere.
Cumva suntem un nod in papura in vietile lor, ii incurcam pe sosea, nu stiu sa ne anticipeze viteza, miscarile, directia de mers, etc.
Exista o diferenta de raport de forte intre noi si soferi din pacate, chiar si la sate, oamenii sunt obisnuiti sa strabata distantele mari cu masina, cei ce se incumeta pe bicicleta pe acolo fiind doar batranii, oamenii foarte saraci sau copiii, care oricum, dupa ce implinesc 18 ani prima lor dorinta este de a-si cumpara cat mai repede o masina.
La noi e in sange parvenitismul asta al achizitionarii cat mai rapide a unei masini si a desconsiderarii bicicletei la modul extrem.
Am fost socat sa aud din gura mai multor categorii de soferi faptul ca noi biciclistii suntem pentru ei ca niste gandaci de care nu stiu cum sa se fereasca, care incurca circulatia. Sunt de-a dreptul disperati cand aud ce pretentii avem, sa putem circula cot la cot cu ei pe strada pe prima banda, sa avem piste special amenajate si cate si mai cate lucruri normale intr-o tara civilizata.
Multi considera ca tot mai bine e sa iti muti organismul din punctul A in punctul B intr-o carcasa metalica de 1 tona, ca vezi domne e la moda, e cool sa arati ca posezi asa ceva, ca faci impresie buna.
Chiar am fost intrebat odata de o cucoana daca am masina (asteptam pe cineva pe o ulita la tara) si cand i-am raspuns ca nu, doar bicicleta, a strambat din nas si mi-a zis ca asa ceva nu se poate, ca inseamna ca am trait degeaba pana acum (cu alte cuvinte, dar asta reiesea) si ca trebuie sa am asa ceva ca sa arat ca sunt cineva, ca ma pot descurca in viata.
unde este pista asta si cand va fi gata sa ma dau cu bmw-u cu numere de bulgaria pe ea ?
asta ma gandesc si eu, ma implic, fac piste in comunitatea unde locuiesc, insa ce va impiedica tractoarele, carutele si alte „atelaje” sa le foloseasca, astfel umplandu-le de namol si eventual stricandu-le (ca nu-s facute pentru tonaj mare, corect?)
care ar fi solutia?