Race Report: Maraton/Duatlon Tabere cu Suflet Azuga

Cred că suntem toți de acord că numărul concursurilor din România a ajuns incredibil de mare. Chiar și într-un weekend ploios de mai ca acesta ce tocmai s-a încheiat au avut loc o mulțime de concursuri de ciclism, alergare, chiar și duatloane, unele în zone mai îndepărtate ale țării, altele concentrate în zona Brașov sau București. Este un lucru bun pentru mișcare, există posibilitatea de a alege, de a nu te deplasa sute de km pentru o cursă, având posibilități mai aproape. Pentru organizatori însă nu e grozav, concurenții se împart iar numărul lor scade, ei aleg ce le convine sau ce le impune echipa sau sponsorii. Totuși, unii organizatori, chiar dacă în mod evident au  ajuns să lucreze doar din pasiune, fără posibilitatea evidentă de a ieși cu un mic profit, insistă să nu renunțe la tradiție și să își organizeze competițiile lor tradiționale, chiar și cu un număr mic de participanți dar cărora se străduiesc să le ofere o zi minunată, trasee marcate bine și condiții de concurs decente.

În această categorie se află și evenimentul Maraton TeamXpert – Tabere cu Suflet, aflat la a 13-a ediție, desfășurat la Azuga. În ciuda unui număr destul de mic de participanți, pentru care majoritatea organizatorilor nici nu și-ar pune ceasul să sune de dimineață, Radu Savin și colaboratorii săi au pregătit nu una ci două zile de concurs. Prima zi a inclus probele de MTB, desfășurate pe 3 trasee de dificultăți diferite, a doua zi fiind organizat concursul de alergare cu probe de maraton, semimaraton, cros, duatlon și probă pentru copii! Eu am participat în ambele zile, la MTB la traseul lung TeamXpert iar la alergare la proba de duatlon.

Prima zi, traseul TeamXpert e destul de provocator și deși numărul de concurenți nu a fost mare în ultima vreme, de fiecare dată sunt câțiva care să facă lupta pentru podium interesantă. Din păcate anul acesta am decis să nu fiu printre ei, deoarece soția mea s-a decis să se reapuce de MTB și cum nu a mai practicat această activitate de ceva ani și bicicleta ei a stat între timp la conservare, am decis să stau în spatele cursei în caz că sunt probleme, urmând ca după ce ea termină traseul mediu, să îi dau ceva mai tare pe bucla în plus de la traseul lung.

Traseul, deși nu e comparabil cu cele mai epice curse, are bucăți destul de provocatoare. Pleacă de la baza pârtiei Cazacu, urcă pe Limbășel și face repede dreapta pe un forestier foarte tehnic, afectat de ape, plin de bolovani, pentru a ataca urcarea finală până la Cabana Susai pe niște poteci abrupte la limita aderenței până sus în poteca lui Ceaușescu. Întoarcerea la Azuga se face destul de clasic, pe valea Azugii, dar de la baza pârtiei traseul lung urcă pe muchia Urechea destul de mult (nu până în vârf ca anul trecut din păcate) și se întoarce pe una din potecile de MTB din zonă, o bucată tehnică ce oferă satisfacții pe final.

Am fost impresionat de organizare: drumurile blocate de jandarmerie, Salvamontul și Jandarmeria prezenți pe traseu, un ATV de la Salvamont care a închis în spate cursa pe bucățile tehnice… Marcaj impecabil cum n-am mai văzut de multă vreme, excesiv, imposibil de rătăcit (deși unii în virtutea obișnuinței s-au rătăcit și au luat-o pe traseul de anul trecut în creastă). Batoane de cereale și smoothie de fructe de la sponsori din belșug, punct de spălat bicicleta, premii interesante, șampanie pentru toți de pe locul 1 și un spălător cu presiune Bosch pentru câștigător – Răzvan Jipa, un tânăr care promite mult și care a luat podium și la competiția anului, Cozia MTB tura lungă!

După cum spuneam, am mers cu fetele în spate, am făcut poze și logic că am ajuns ultimul, dar a fost o zi frumoasă în șa!

Duminică am participat la proba de duatlon, ce include 24 km pe MTB și 9 de alergare pe forestier. Aici am avut parte de o cursă pe cinste, alergându-mă cu Ciprian Lipșa de la Clubul de Ciclism Galați, un concurent foarte puternic pentru care mi-am consumat fiecare resursă pe care o aveam și care, deși l-am depășit la un moment dat, a fost foarte aproape toată cursa. Cred că am avut amândoi o zi frumoasă iar rezultatul a fost la mustață. De mult n-am mai tras așa la un concurs, am avut o satisfacție deosebită când am văzut pe Strava ce bine am mers atât la MTB cât și la alergare.

În final aș zice că mi-aș dori ca Radu Savin să găsească puterea să țină în picioare concursul acesta și să nu fie dezamăgit de participarea redusă. M-aș bucura să o facă, mie îmi plac mult evenimentele combinate trail running/MTB care sunt destul de rare. Sper să ajung și la cealaltă cursă de MTB a sa, On Top of The World, vertical race-ul din Sinaia la Omu, o cursă ce atrage de obicei ceva mai mulți participanți.