Am întrebat câțiva participanți cum li s-a părut cursa Metal Enduro, din weekend-ul acesta. Răspunsurile erau cumva evidente, dar cu această ocazie am mai aflat câteva lucruri în plus.
Simon Cobianu (locul 1):
Va pot spune ca traseul a fost foarte frumos, nu foarte tehnic insa destul de provocator daca vroiai sa fii rapid. Consider foarte bun faptul ca organizatorii au respectat indicatiile internationale pentru un concurs de acest tip. Organizarea a fost perfecta, si nu ti-ai fi putut da seama ca a fost organizat prima data. Atmosfera de-a lungul transferurilor a fost excelenta, de neregasit la concursurile de cross country. Voi reveni cu siguranta.
Christian Rakosy (locul 2):
Din clipa în care am aflat de concursul METAL mtb enduro am știut că nu pot lipsi de la evenimentul de la Reșița. În opinia mea enduro este ramura care sintetizează cel mai bine esența mountain bikingului, ea cere și formează deopotrivă calitățile unui rider complet. De aceea de prin 2010 când mi-am cumpărat prima bicicletă de enduro urmăresc atent evoluția fenomenului pe plan internațional și așteptam cu nerăbdare șansa participării la o cursă. Desigur, ieșirile cu prietenii in weekendurile libere nu sunt altceva decât enduro rides, dar parcă alta e atmosfera când e pornit cronometrul!
Dar să trecem la subiect, Reșița ne-a întîmpinat cu o vreme incredibil de prietenoasă pentru luna noiembrie și cu o echipă de localnici/organizatori asemenea. Împreună cu coechipierul si prietenul Mircea Fânățan am explorat vreme de 2 zile traseul de concurs așa că in dimineața startului aveam o idee clară despre ce ne aștepta. Din punct de vedere organizatoric totul a decurs perfect, amândoi avem numai cuvinte de laudă la adresa Bike Attack Reșița, a voluntarilor și a felului în care au gestionat resursele tehnice și umane pe care le-au avut la dispoziție.
În privința traseelor pot spune că am rămas plăcut surprinși de lungimea si calitatea singletrail-urilor care ni se deschideau după parcurgerea unor etape de transfer lejere. Cu alte cuvinte la noi acasă accesul la poteci asemănătoare cere un efort mai mare! Știu că părerile sunt împărțite și că unii participanți și-ar fi dorit poate speciale mai dificile și mai puțin solicitante fizic, care să nu avantajeze în mod special riderii de anduranță. Personal nu cred că a fost cazul, dovadă clasările foarte bune ale echipei Green Bike/Revo dar și ale altor rideri care nu frecventează defel cursele de cross country. Și să nu uităm că Reșița se află la o altitudine de ca. 500 m deasupra mării. Eu unul nu mi-aș fi asumat răspunderea unui concurs in golul alpin în acea perioadă! În fine, personal pot spune doar că METAL enduro a fost unul dintre cele mai reușite event-uri la care am participat sezonul acesta (și au fost peste 20!) și că deja aștept cu nerăbdare ediția următoare!
Sorin Parău (locul 5):
A fost un concurs foarte frumos cu organizare buna. Timpul de legatura intre probe a fost suficient pentru mine, chiar am avut timp sa ma si odihnesc inainte de probele speciale. Probele speciale au fost interesante dar in afara PS4 mi-as fi dorit sa am un bike de XC. Singurul minus al acestui concurs au fost probele speciale care erau mai mult XC decat enduro. M-am simtit foarte bine si m-am distrat excelent mai ales in compania echipei Bike Xpert cu care am parcurs probele de legatura. Felicitari organizatorilor.
Viorel Ciupitu (locul 14):
O noua idee in romania preluata de pe afara. Foarte tare faptul ca include mai multe categorii de rideri, imbina skilul; de la coborare cu forma fizica care daca ma intrebi pe mine a contat 95 %. Pentru mine a fost ffoarte interesant, m-a drenat la maxim. Nu am urcat atat niciodata pe bicicleta, iar locul obtinut a fost onorabil si atat. Vreo 4 locuri mai sus era ideal, iar dupa ceva antrenament, foarte realizabil. Acum sunt determinat sa imi fac o bicicleta cu care sa pot sa merg si la concursuri de cross care sa ma pregateasca fizic pentru provocari de genul asta. Pentru mine a fost o provocare.
Jean-Remi Prevost (locul 19):
Prima cursă de enduro din România a fost foarte bine organizată: perfect marcată într-un loc plin de viață. În ceea ce privește traseul, a fost diversificat cu urcări, pietre, coborâri, destul de tehnic. Chiar mi-a plăcut această cursă care-mi amintește de atmosfera concursurilor din Franța. România are un mare potențial și sper că multe alte curse de gen vor izvorî.
Andy Brunner (locul 26 – cel mai vârstnic participant):
Formatul și organizarea Metal Enduro din Reșița au fost în opinia mea foarte bune. Gradul de dificultate a fost ales astfel încât fiecare mountainbiker să se descurce. Crampele musculare însă mi-au comunicat faptul că a fost o cursă solicitantă. Cube-ul meu de All Mountain s-a potrivit bine cursei. Mi-a lipsit însă cu desăvârșire o tijă de șa reglabilă. Sper ca în România să fie din ce în ce mai multe astfel de competiții.
Marc Sandu (locul 30):
Un sfârşit de sezon de poveste, aşa pot descrie Metal Enduro Reşiţa pentru mine. Îmi doream de ceva timp să încerc o disciplină mai „extremă” a MTB-ului, DH-ul era parcă prea mult, aşa că enduro a picat la ţanc! Mi-am propus să merg cât mai prudent, fiind prima dată când m-am dat în acest stil şi pot să spun că mi-a ieşit figura. Bicicleta, „marele” 29 er de carbon KTM Myroon Elite, a făcut faţă cu brio unui traseu ce a depăşit puţin caietul de sarcini, m-am clasat la jumătatea clasamentului, şi, mai ales, pe Speciala 3, m-am distrat de minune! Părerea mea este că XC racerii ambiţioşi care vor să câştige la capitolul tehnică pentru coborâri, au doar de câştigat dacă se înscriu la astfel de concursuri. Enduro rulez!
Sergiu Paraschivu (locul 46):
Avand in vedere ca a fost o premiera atat pentru mine cat si pentru tara, am fost bucuros ca am participat, desi am inceput cu stang-ul, cu o pana in prima proba speciala in primii 50 de m, am reusit sa remediez si sa continui cursa. Chiar daca acea pana a insemnat 4 minute si o cadere in clasament de peste 15 locuri. Per ansamblu o competitie incitanta. Nu am mai participat niciodata la o cursa din „zona” gravity, dar pentru experienta mea de CrossCountry, m-am descurcat destul de bine. Am avut insa regretul ca nu am avut la dispozitie o bicicleta mai in tema cu concursul. Mi-am promis sa revin la anul, mai ” bine echipat”. Chiar si asa am fost placut impresionat sa vad ca in fruntea clasamentului au fost oameni pe care ii vad des la concursurile de maraton. Felicitari participantilor, dar in special echipei organizatorice Bike Attack, prin coordonatorul ei Catalin Gavrila, care chiar daca nu a continuat sirul BMM, a lansat in premiera disciplina Enduro in Romania. Jos Palaria !
