Producatorii de biciclete ofera in ziua de astazi, numeroase materiale pentru cadrele de bicicleta : aluminiu, otel, carbon, titanul sau chiar magneziu. Care dintre acestea ofera cea mai buna rezistenta ? Care cantareste cel mai putin ? In articolul ce urmeaza vom dezbate pe larg tema materialelor din care sunt fabricate cadrele de biciclete.
1.Otelul
Otelul este cel mai vechi material din care se realizeaza cadrele de bicicletele. In ultima vreme, acesta a cunoscut un real progres tehnologic, nemaifiind necesara o densitate foarte mare a materialului. Ceea ce face ca si greutatea acestuia sa fie mult mai scazuta decat in anii trecuti. Cadrele de otel sunt ceva mai complicat de fabricat decat cele de aluminiu, fapt ce reiese si din preturile acestora : mai scumpe decat cadrele de aluminiu.
Recunoscute pentru rezistenta lor foarte buna, cadrele de otel pot sa indure multe socuri si multe kilograme in plus pina ajung sa cedeze. Sudurile sunt deasemenea mult mai rezistente decat la cadrul de aluminiu si mai inguste. O metoda de recunoastere a cadrului de otel sunt sudurile foarte mici si tevile care in general sunt mult mai subtiri decat la aluminiu.
Cadrul de otel este cel mai greu din toate categoriile de cadre si are sanse suficiente sa rugineasca daca nu este tratat corespunzator : mult timp in ploaie, vopsea sarita etc. Ca si rezistenta poate fi lovit fara probleme, in cel mai rau caz ramanand o denivelare in acesta. Mai putin rigid decat cadrul de aluminiu, are ceva mai multa grija de spatele celui care-l exploateaza, decat cadrul de aluminiu.
Avanataje : rezistenta buna la greutate mare, durabilitate mare in timp, rezistenta foarte buna la lovituri
Dezavantaje : cel mai greu dintre toate tipurile de metale, rugineste in ploaie, mai scump decat aluminiul
2.Carbonul
Cadrul de carbon este cel mai usor si mai rezistent dintre toate materialele puse in acest moment la dispozitia industriei de biciclete. Ca si rezistenta, acesta se dovedeste a fi de pina la 9 ori mai puternic decat aluminiul sau otelul. Ca si realizare, este foarte costisitor rezultatul fiind un produs finit foarte scump. Exista mai multe tipuri de cadre sau chiar componente de carbon : High Density sau High Modulus. A 2a este o etapa suplimentare de prelucrare, care-i sporeste rezistenta la lovituri. Realizarea este una dintre cele mai dificile, orice mica eroare putand duce in timp la fisurarea sau chiar spargerea acestuia, deoarece este un material casant.
Deasemenea, exista posibilitatea ca la o cazatura pe o piatra, acesta sa se sparga, putand fi ulterior reparat, dar cu costuri pe masura. Desi este vazut ca materialul viitorului, acesta mai are ceva pasi pina ce va deveni materialul suprem de fabricare a bicicletelor.
Nu beneficiaza de suduri, forma cadrului fiind cea mai placuta dintre toate. Rezultatul finit pare a fi o singura piesa, ceea ce si este. Mai poate fi recunoscut si dupa densitatea materialului, daca este lovit usor cu degetul, sunetul produs fiind specific si de neconfundat.
Avantaje : foarte usor, extrem de rezistent, forma „one piece”
Dezavantaje : casant, se sparge la lovituri, extrem de scump, dificil de reparat
3.Aluminiul
Este cel mai raspandit material la ora actuala in productia de biciclete si de componente de biciclete. Cele mai raspandite serii de aluminiu folosit pentru biciclete sunt 6.000 si 7.000 ( de exemplu cadru de aluminiu T 6061 sau 7010). Aceste cifre se regasesc in general pe orice cadru de bicicleta fabricat din aluminiu, cel putin la producatorii consacrati acestea exista.
Aluminiul este atat de raspandit deoarece este usor de prelucrat, se poate turna in nenumarate forme, este usor si are o densitate mai mare, ceea ce automat ii confera si o rezistenta buna. La lovituri acesta este rezistent, nu este casant de aceea raman doar mici zgarieturi in material. Ca durata de exploatare, acesta este mai slab decat majoritatea metalelor, fisuri in cadre sau diverse componente aparand in timp (3-4 ani de exploatare intensa si extrema).
Din punctul de vedere al rigiditatii, acesta nu ajuta prea mult rider-ul, acesta primind socurile denivelarilor direct in coloana vertebrala. O solutie in acest sens ar fi bicicletele full suspension, care atenueaza mult din socuri.
Poate fi recunoscut dupa suduri, acestea fiind mult mai late decat la alte materiale, forma de solzi fiind foarte de vizibila .
Avantaje : Usor de prelucrat, greutate scazuta, rezistent la lovituri, nu rugineste
Dezavantaje : Durabilitate pe termen lung scazuta, nu are rezistenta carbonului, foarte rigid
4.Titanul
Majoritatea cadrelor de titan au o singura culoare si anume un gri lucios. Acesta este tipic pentru toate cadrele din titan, deoarece este rezultatul procesului de fabricatie. Este vazut ca materialul cu viata vesnica si rezistenta cu pina la 50% mai mare decat cea a otelului. Deasemenea, greutatea foarte scazuta il face sa fie atractiv pentru multi producatori de biciclete. Dar nu mai usor decat carbonul. Procesul de fabricatie insa il face sa fie greu accesibil producatorilor de biciclete si componente pentru biciclete, deoarece este un material foarte pretentios. Daca nu este exploatat corespunzator in procesul de productie, acesta se deterioreaza fiind necesara inlocuirea portiunilor afectate.
Poate fi recunoscut dupa culoare, care este inconfundabila, dar si dupa suduri ceva mai mari decat cele de pe cadrul de otel. Tevile sunt subtiri, asemanatoare cu cele de otel, ofera o amortizare buna a socurilor, ceea ce-l face recomandat pentru cadrele hard tail.
Un cadru de titan bun este garantat pe viata, sansele ca acesta sa se rupa sau sa se fisureze fiind egale cu zero. Un concurent de temut al carbonului, acesta ramane insa disponibil pentru serii limitate de biciclete, sau doar pentru cativa producatori consacrati, de aceea este gasit un magazine foarte rar.
Avantaje : extrem de rezistent chiar si la lovituri, garantat pe viata, greutate foarte scazuta, culoare inimitabila
Dezavantaje : foarte greu de prelucrat, extrem de scump, doar pentru biciclete hardtail
In concluzie, ce aleg ?
Greu de spus, desi totul se rezuma la bugetul planificat pentru bicicleta. Daca vrei ceva ieftin, decent si bun alegi aluminiu sau otel, daca ai foarte multi bani de investit alegi carbonul sau titanul. Performantele unui cadru sunt direct proportionale cu pretul acestuia, deci nu vei gasi niciodata (oricum nu prea curand) un cadru de carbon ieftin. Calitatea se plateste intotdeauna, mai ales la cadrele cu o rezistenta foarte mare si cu o greutate foarte mica.
Pentru bicicletele de munte sau downhill sunt recomandate cadrele de aluminiu. Biciclete de oras City Bike sau cele de DirtJump au in general cadre de otel, mai ales dupa revenirea otelului din ultima perioada, mult mai rezistent si mai suor decat generatiile precedente. In ultima perioada, pentru probele de Cross Country tot mai multi producatori aleg carbonul ca agregat pentru cadrele produse. Deasemenea, carbonul este din ce in ce mai intalnit si la cursiere sau semicursiere, fiind in prezent revelatia in domeniul materialelor. Titanul in schimb, poate fi utilizat si exploatat la orice fel de proba de biking, ramane totusi rezervat celor cu foarte multi bani.
Magneziul este momentan o abordare noua in materialele pentru biciclete
Alegerea noastra ramane in prezent aluminiul, deoarece este un material usor si ieftin. Foarte raspandit, acesta echipeaza majoritatea bicicletelor din ziua de astazi, dar si componentele acestora.
Foarte interesant articol…va sfatuiesc sa scrieti mai multe articole informative
hmmm! n-as da aluminiul pe nimic….nici macar pe titaniu. ALUMIUM RULZZZZZZZ!!!
aluminiul este un material bun si usor, io zic ca s-ar ptea face si cadre de downhill din aluminiu in cantitati mai mari si ar fi frumos sa fie cel mai mare cadru de 20″ ce trece peste este foarte mare.
oricum mie imi place aluminil si otelul(mai ales otelul cromat) si inoxul, pt ca la unele piese trebuie si otel (ex:angrenajul)
am vrut sa spun ca unele piese sunt din otel cromat sa fie mai rezistente si sa reziste la coroziune. am vrut sa scriu ca nu tot angrenajul este din otel, bratele sunt din aluminiu
Super tare articolul.Mersi pentru sfaturi chiar nu ma puteam decide intre ele .
frumos articol ! bravo !
Salut! Am si eu o bita din otel, si pana acum se comporta bine, de exemplu, eu ma dau de mult timp in padure.Am construit acolo o rampa inalta de fix 60 cm, lunga de 3,5 metri din lemn (am construit mai multe pentru ca e o doar coborare de 6 km, un drum pe care incap masini) .Folosesc bita de 8 luni si n-are joc la cadru , rotile sunt duble de aluminiu si nu s-au descentrat butuci si axurile sunt in regula. Bita are cursa furcii de 130 mmpe arc si spate de 90 mm, tot pe arc. Franele sunt V-break dar daca actionez frana pe fata din viteza ma arunca-n cap. Bita este FULL din otel, jentile sunt sigurele de aluminiu si spitele 36 din otel, si e DHS (da, DHS).Furca otel, ghidon, pipa, bascula, axuri, butuci, cuvete otel. Viteza maxima pe care am atins-o a fost 96 km/h in coborare prin padure (am folosit un kilometraj de calitate, nu jaf comunist), si vreau sa stiu daca vi se pare ca abuzez de bita. Ma ingijoreaza mai mult sariturile, am doar 47 kg si 1,65m.