Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 250 de biciclete…
Cei care au folosit în decursul vieții expresia „mă doare-n fund” cu siguranță au făcut-o cu mare degajare, căci este posibil să nu fi simțit cu adevărat o astfel de durere. Cei care au experimentat-o, este foarte probabil să n-o mai folosească niciodată, știind de fapt cât de rău este. Revenind la subiectul de față, nu cred că știu pe nimeni care să nu se fi plâns de dureri de fund la un moment dat la vieții sale sportive. Mă refer desigur, la cei care pedalează pe bicicletă, iar astfel de dureri pot fi des întâlnite la început, când respectivii abia se apucă de pedalat sau după lungi pauze. Nu este însă exclus să le experimentezi chiar dacă ai adunat ceva kilometri la bord. Cauzele pot fi multiple dar din fericire nu este niciun mister aici: le putem puncta pe toate, iar dacă te regăsești într-una dintre situații, poți schimba ceva ca să-ți faci viața mai ușoară și posteriorul mai comod.
Durerea inițială după o pauză este ceva cât se poate de normal. Am experimentat zeci de șei în ultimii 15 ani, de la cele dure construite doar din carbon și fără niciun înveliș și până la cele ergonomice de la SQ Lab, în cazul tuturor durerea a fost prezentă la început, apoi a dispărut. Unii chiar mă întrebau mirați cum de pot merge pe acea șa de carbon, însă cele scumpe – sunt concepute să flexeze, prin urmare nu ai un punct de presiune atât de puternic. Cele ergonomice la SQ Lab pe de altă parte au în spate un cauciuc mai dur sau mai moale, pe care-l poți schimba și care modifică confortul oferit. Şi dacă tot am adus vorba despre șei construite pe dimensiunea dintre oasele șezutului, merită menționați și alți producători care oferă astfel de produse personalizate: Fizik, Ergon și Specialized.
Mai există desigur o variantă pe care trebuie s-o iei în calcul și pe care am mai auzit-o: durerile de prostată, hemoroizii sau un penis amorțit Cred că este lesne de înțeles că în acest caz trebuie apelat la un specialist, dar pentru că le-am experimentat pe primele două, îți spun din start că este necesară o pauză pentru ca lucrurile să-și revină la normal și un tratament în acest sens.
Așadar, în condiții normale, care pot fi cauzele durerilor?
O poziție fixă este desigur una dintre cele mai comune. Ideal ar fi să te miști mai mult pe sau de pe șa, să te ridici și să mai pedalezi în forță, iar în felul acesta modifici presiunea pe coloană dar permiți și posteriorului să primească oxigen prin sânge. Dacă la MTB oricum te miști mai des, în cazul cursierelor poziția este destul de fixă.
Cum spuneam și mai sus, alegerea unei șei ergonomice este necesară. Forma clasică de șa rotunjită și fără gaură în centru nu ajută prea mult și pune multă presiune pe zona bazinului/prostatei. Există șei concepute în așa fel încât să sprijine doar oasele bazinului, sculptate sau cu gaură în și pe centru. Deoarece o șa prea îngustă sau prea lată modifică zonele de presiune și apar durerile. Spre exemplu, șeile foarte late cu gel și cu arcuri pot părea foarte confortabile însă de fapt lățimea lor începe să te jeneze inițial pe coapse, ca apoi durerea să apară pe fese. O șa de competiție trebuie să fie tare, iar în caz ideal, să flexeze atunci când pedalezi.
O șa reglată necorespunzător va duce de asemenea la dureri. Cea mai comună greșeală: șaua poziționată cu vârful în sus – este și cea mai dureroasă experiență de altfel. O șa reglată cu vârful în jos este mai rar întâlnită deoarece de regulă efectiv nu poți sta pe ea, aluneci către în față. Şaua trebuie să fie perfect paralelă cu solul! Şi pentru că tot suntem la capitolul reglaje, dacă nu poziționezi șaua corespunzător, ci se află prea sus sau prea jos, vei avea cel mai probabil mai întâi dureri de picioare, ca mai apoi să le resimți în dos.
Aici găsești un articol despre poziția corectă pe bicicletă.
O altă problemă cu care te poți confrunta și cu care m-am confruntat și eu sunt lipsa pantalonilor cu bazon. Pe de altă parte, cu greu îmi găsesc o pereche confortabilă în adevăratul sens al cuvântului, iar de multe ori am făcut compromisuri cu prețul durerii care se instaura după prima oră de pedalat. Așadar, pe lângă obligativitatea purtării unei perechi de pantaloni cu bazon, este necesar să alegi corespunzător. Din păcate, bazonul nu poate fi testat, prin urmare încearcă să cumperi unul de calitate (deși deoarece suntem anatomic foarte diferiți, nici măcar asta nu este o garanție că vor fi extrem de confortabili).
În cazul meu, doar bazonul de la Mavic și Northwave îmi oferă confortul pe care-l aștept. De asemenea, ține cont că sub bazon nu se poartă chiloți, deoarece te poți alege cu niște iritații mari din cauza cusăturilor care se vor freca pe anumite porțiuni ale punctelor de contact. Fiind realizați din bumbac, aceștia vor reține transpirația, iar astfel bacteriile se vor simți acolo ca acasă. Ca sfat general, spălați pantalonii cu bazon după fiecare tură. Şi uscați-i corespunzător.
Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 250 de biciclete testate și evaluate în mod obiectiv. Pedalează din 1998 pe mountainbike și din 2009, aproape zilnic, pe site-ul de față.