Cred că mulți dintre voi s-au regăsit în mai multe rânduri în situația de a explica altora de ce bicicleta voastră este scumpă, pe când celălalt interlocutor rămânea mut de uimire la aflarea prețului, comparând-o apoi inevitabil cu o mașină sau o motocicletă. Desigur, acest articol se adresează celor care nu înțeleg exact de ce unele biciclete arată similar, dar au prețuri complet diferite și voi încerca să explic cât mai clar și mai simplu. Iar în acest sens, pentru o exemplificare clară, am ales două modele diametral opuse, ambele full-suspension, dar cu o diferență de preț aproape cutremurătoare: DHS 2743, cu un preț de achiziție de 1.200 de lei și Giant Trance X, cu un preț de 45.000 de lei. Carevasăzică, cu banii de-un Giant poți cumpăra 37 de DHS-uri.
1.Construcția cadrului
Ambele sunt full-suspension-uri, iar asemănările se opresc aici. DHS-ul are un cadru din oțel, pe când Giant-ul are un cadru din carbon – deja un prim salt de preț semnificativ. Carbon este mult mai scump decât oțelul, iar procesul de construcție al unui cadru din carbon este mai costisitor decât cel al unui cadru din oțel sau aluminiu.
2.Suspensia cadrului
DHS-ul utilizează o suspensie utilizată cu zeci de ani în urmă, un concept foarte simplu care într-adevăr amortizează denivelările de pe teren, dar doar în anumite condiții. În plus, nu poți regla nimic cu adevărat: nu poate fi întărită, nu poți regla viteza de revenire sau presiunea de aer din amortizor deoarece ai la dispoziție doar un simplu arc elicoidal. Giant-ul pe de altă parte, este dotat cu o suspensie îmbunătățită pe parcursul a ani de zile, mult mai complexă, și în care s-au investit sume considerabile pentru a fi adusă la ceea ce este astăzi. Dacă mai punem în calcul și faptul că această suspensie este controlată electronic – deschizându-se și închizându-se doar atunci când este necesar, devine lesne de înțeles diferența uriașă de preț.
3.Finisajele
DHS-ul are un cadru din oțel, cu sudurile la vedere – precum majoritatea cadrelor din oțel. Însă, chiar și calitatea oțelului poate să difere, existând biciclete scumpe cu cadre din acest material. Giant-ul se bucură de finisaje perfecte, deoarece un cadru din carbon poate fi prelucrat exact așa cum îți dorești și poate avea chiar și o formă de avion la final. Chiar și vopseaua diferă foarte mult, DHS_ul având două nuanțe simple de vopsea, pe când Giant-ul are o culoare cameleon – clar mai scumpă.
4.Geometria
Geometria nu reprezintă pur și simplu niște cifre aruncate pe-o coală de hârtie. Aceasta este studiată, testată și adaptată nevoilor rider-ului. Giant mizează pe o geometrie de All-Mountain, care oferă o manevrabilitate foarte bună bicicletei cât și posibilitatea de a aborda trasee dificile, pe când DHS-ul este potrivit mai degrabă pentru plimbări recreaționale prin parc sau pe poteci de pădure.
5.Echiparea
Iar echiparea este strâns legată de cadru. Nu poți monta pe o bicicletă ieftină piese scumpe, deoarece nu sunt compatibile și desigur, nu ar avea niciun rost. Suspensiile lui DHS sunt simple, pe arc, pe când Giant vine cu două amortizoare cu cartuș de aer, care folosesc cele mai noi tehnologii disponibile. Uită-te doar la diferența de construcție dintre cele două furci. Pe teren se simt toate aceste diferențe. Totodată, piesele mai scumpe sunt de regulă și mai durabile, însă costă clar mult mai mult atunci când trebuie să le faci revizie sau să le înlocuiești. Chiar și întreținerea unei biciclete precum Giant-ul este semnificativ mai scumpă decât cea a DHS-ului. Așadar, o echipare mai bună este clar mai scumpă și atrage cu sine și costuri mai mari de întreținere. Ca să înțelegi mai clar, doar schimbătorul și maneta de schimbător de pe Giant costă mai mult decât DHS-ul.
La pachet cu echiparea vine și greutatea bicicletei, Giant-ul, chiar dacă este mai performantă, are mai multe componente și suspensii mai mari, fiind semnificativ mai ușoară decât DHS-ul. Greutatea este foarte importantă atunci când folosești bicicleta la munte și mai ales atunci când urci.
6.Utilizarea
Este lesne de înțeles că DHS-ul va putea fi folosit doar pe cele mai simple trasee, deoarece suspensiile nu oferă suport real în off-road serios, nu doar datorită suspensiilor simple, dar și datorită rapoartelor puține și care nu-s gândite pentru urcări abrupte sau al frânelor – mecanice pe disc, care nu oferă puterea necesară pentru coborâri lungi sau pe trasee tehnice. Cu Giant-ul poți participa fără stres la o competiție de enduro, având la dispoziție cea mai nouă tehnologie în domeniu.
7.Pedigree-ul
Aici este o discuție mai amplă, însă pe scurt, pe lângă tehnologie – în cazul producătorilor mari – plătești și marca, la fel cum o faci la mașini sau telefoane. Giant se numără printre cei mai scumpi producători, iar în acest preț intră multele ore de R&D pentru dezvoltarea produselor noi, costul publicității, al miilor de ore de testare, prototipuri etc. DHS-ul pe de altă parte se dorește a fi un produs foarte accesibil, prin urmare poate fi oferit pentru o sumă ridicol de mică sărind câteva din etapele prezentate mai sus. Exact ca la Dacia, care folosește componente comune cu multe alte vehicule din grupul Renault, reușind astfel să aibă un preț foarte competitiv.
Concluzii
Scopul acestui articol nu este să pună într-o lumină proastă una dintre cele două biciclete. Ambele reprezintă extremele, DHS-ul numărându-se printre cele mai ieftine biciclete full-suspension pe care le poți achiziționa, iar Giant-ul – printre cele mai scumpe (deși prețurile pentru un full-suspension pot ajunge în unele cazuri și la 12.000 de euro, așadar Giant-ul încă nu este în vârful lanțului trofic). Orice persoană care achiziționează o bicicletă trebuie să se gândească foarte bine în ce scop va utiliza acea bicicletă și să fie realist din capul locului în ceea ce privește utilizarea. În acest sens, pretențiile trebuie să fie trasate foarte clar și asumate: cu o bicicletă de 1.200 de lei nu ai cum să mergi pe munte, iar achiziționarea uneia de 45.000 de lei doar pentru plimbările prin oraș, este complet absurdă.
