Cum putem folosi telefonul pe post de computer de bicicleta

În ziua de azi, aproape toată lumea are în buzunar un telefon inteligent, un smartphone. Marea majoritate a bicicliştilor îl iau cu ei în fiecare tură. Acest telefon are o grămadă de facilităţi integrate care pot fi folosite în cadrul unei ture cu bicicleta: are receptor GPS care permite atât măsurarea distanţelor, vitezei sau altitudinii, dar şi localizarea pe hartă. Are acces la un număr nelimitat de hărţi online, unele cu actualizare permanentă, cum este Google Maps, sau cu vedere din satelit. Are posibilitatea de a face poze de o calitate acceptabilă la care poate ataşa localizarea. Are posibilitatea de a comunica prin diverse protocoale cu senzori de viteză, cadenţă, putere sau frecvenţă cardiacă. Este un mic computer care stă în buzunar, oarecum degeaba.

Probabil cel mai ieftin computer de bicicletă

Computerele de bicicletă obişnuite se rezumă la afişarea unor informaţii de bază: viteză şi timp, doar cele scumpe ştiind să ia în considerare cadenţă, temperatură, altitudine sau frecvenţă cardiacă, şi asta în mod text.

Garmin Edge 1000 – unul dintre cele mai sofisticate computere de bicicletă existente

Modelele de GPS dedicate pentru bicicletă există şi sunt fără discuţie cea mai bună soluţie, chiar dacă nu aduc toate avantajele unui telefon, ele nefiind conectate la internet. Unele pot face totuşi asta comunicând cu telefonul. Problema acestor dispozitive este una singură: preţul deosebit de mare, inaccesibil poate pentru peste 90% dintre biciclişti.

Prin urmare, dacă bugetul nu permite achiziţia unui astfel de computer cu GPS, putem folosi în mod inteligent cât mai multe din facilităţile telefonului.

Să vedem în continuare ce date poate procesa un telefon mobil, ce aplicaţii sunt mai populare şi care este cel mai eficient mod de a face toate acestea.

Receptorul GPS al telefonului este absolut necesar. În general, modelele consacrate de telefoane au receptori GPS destul de performanţi. Chiar daca aceştia nu se ridică întotdeauna la nivelul de precizie şi viteză ai celor de la un GPS dedicat, telefonul foloseşte pentru localizare informaţii suplimentare din reţeaua mobilă şi din reţelele wi-fi, ceea ce face ca atunci când acestea există, localizarea cu telefonul să fie mult mai rapidă şi aproape la fel de exactă.

Senzor de viteză şi cadenţă şi senzor de frecvenţă cardiacă ANT+

Conectarea la senzori a telefonului se face în mai multe moduri. Cel mai cunoscut protocol, existent pe toate telefoanele, este protocolul Bluetooth. Există pe piaţă o multitudine de senzori de frecvenţă cardiacă şi câteva modele de senzori de viteză şi cadenţă care comunică cu telefonul pe acest protocol. Din păcate însă, acest protocol vechi este foarte consumator de resurse, ceea ce face să scadă mult autonomia telefonului şi chiar şi a senzorului. Din acest motiv a apărut pe piaţă o versiune îmbunătăţită, BTLE (de la BT Low Emission), care chiar dacă scade acoperirea în jurul telefonului, permite un consum mult scăzut de resurse şi întrerupe aproape total comunicaţia când nu se transmit date. BTLE, sau Bluetooth 4.0, este disponibil pe telefoanele apărute în ultimii 2-3 ani. BTLE permite ca bateria senzorilor să ţină mai multe zeci şi chiar sute de ore de funcţionare. Un alt protocol, chiar mai eficient în ceea ce priveşte consumul de energie, este ANT+, care a fost conceput iniţial pentru comunicarea dintre senzori şi computerele de bicicletă. Prezenţa acestuia este mai rară pe telefoane, dar există multe modele pe piaţă compatibile iar pentru restul există un mic adaptor care poate să facă legătura cu senzorii. Piaţa de senzori BTLE şi ANT+ este foarte bogată, fiind disponibil aproape orice.

Baterie suplimentară universală cu conector MicroUSB

Bateria este o problemă reală, fie că vorbim de telefon sau de computere cu GPS. Autonomia acestora este destul de redusă şi este mult influenţată de durata de funcţionare a ecranului şi nivelul acestuia de luminozitate. Dacă computerele dedicate se pot lăuda cu autonomie în jur de 10 ore, telefoanele de multe ori au o autonomie redusă, putând ajunge la doar 2-3 ore sau chiar mai puţin dacă sunt folosite cu ecranul pornit permanent la luminozitate mare. Din fericire, există soluţii, în primul rând evitarea folosirii inutile a ecranului, care poate mări autonomia unui telefon la 6-8 ore, dar şi bateriile suplimentare, care pot încărca un telefon pe portul USB pe traseu. Acestea pot fi mai mici, care permit o singură încărcare sau mai mari, care permit 4-5 încărcări dar sunt mai grele de transportat, fiind uneori mai mari decât telefonul. Totuşi, folosirea acestora nu e chiar atât de incomodă, mai ales dacă avem un rucsac, iar autonomia poate creşte mult, până la câteva zile sau chiar nelimitată pentru modelele cu baterii clasice interschimbabile. Bateriile suplimentare permit şi reîncărcarea computerului dedicat, cu condiţia de a exista un cablu potrivit, de multe ori acestea nefiind compatibile cu standardele Mini şi MicroUSB.

Suport simplu fără protecţie suplimentară

Carcasă cu protecţie la factorii de mediu şi la şocuri mecanice

Transportul telefonului este o problemă destul de mare. Aici utilizatorul trebuie să se decidă dacă doreşte să aibă permanent informaţii despre tură, caz în care telefonul trebuie prins la vedere pe ghidon, sau îî este suficient să înregistreze tura şi să se uite la date doar ocazional, caz în care poate transporta telefonul în buzunarul tricoului sau gecii sau chiar în rucsac. Atenţie: nu transportaţi niciodată telefonul în buzunarul de la pantaloni, în cazul unei căderi este foarte expus. Pentru transportul pe ghidon, există două feluri de suporţi: care asigură doar fixarea sau care asigură în acelaşi timp protecţie la apă, praf şi şocuri. Multe telefoane sunt protejate din fabrică la factorii de mediu şi se pot folosi doar prinse direct pe ghidon, pentru restul este recomandat un suport etanş sau scoaterea de pe suport în caz de ploaie.

Apple Watch ce rulează Endomondo Sports Tracker

Ceas Garmin Fenix 3 cu GPS şi sistem de senzori încorporat

Citirea informaţiilor de pe telefon se poate face în mai multe moduri. Cea mai evidentă este direct de pe ecranul telefonului prins pe ghidon. În funcţie de aplicaţia folosită, există posibilitatea de a selecta ca ecranul să nu se mai închidă şi informaţia să rămână afişată permanent – evident cu scăderea autonomiei. Recomandat este totuşi să se menţină ecranul închis cu un mod de deblocare cât mai simplu şi să fie accesat doar când vrem să citim o informaţie. Unele aplicaţii permit şi informări sonore, astfel încât putem alege ca la un anumit interval de timp sau distanţă să fim informaţi sonor despre viteză, timp, medii, frecvenţa cardiacă şi multe altele. În cazul în care se foloseşte o pereche de căşti, wireless sau nu, dacă se ascultă muzică aceasta va fi întreruptă şi informaţiile se vor auzi în căşti. Cele mai multe căşti au şi microfon inclus şi permit să răspundem la telefon şi să vorbim dacă suntem sunaţi în timp ce pedalăm fără să ne expunem la pericole. Cea mai avansată metodă este însă utilizarea unui Smartwatch, un ceas inteligent care este capabil de a comunica cu telefonul şi de a rula autonom mici aplicaţii. Majoritatea aplicaţiilor de sport sunt compatibile cu acestea şi au aplicaţii care se instalează pe ceas, permiţând afişarea de informaţii direct pe acesta, precum şi executarea de comenzi simple cum ar fi oprirea temporară sau totală a înregistrării. Unele modele foarte performante de ceasuri au încorporat chiar ele receptorul de GPS şi comunicarea cu senzorii, ele comunicând cu telefonul doar pentru conexiunea la reţea. Acestea sunt însă foarte scumpe. Smartwatch-ul se poate prinde foarte uşor cu un adaptor pe ghidon, se foloseşte ca şi un computer iar telefonul poate să rămână în rucsac sau în buzunar şi, nefiind folosit ecranul, să aibă o autonomie foarte mare.

Aplicaţiile pentru sport sunt în număr foarte mare, majoritatea fiind disponibile pentru toate sistemele de operare: Android, MacOS, Blackberry sau Windows, ele fiind descărcate de pe Market-ul online respectiv, sau urmând un link de pe pagina producătorului aplicaţiei. Marea lor majoritate au o versiune gratuită, cu facilităţi limitate dar suficiente, alături de o versiune comercială, la un preţ mic în general, care permite mai multe facilităţi şi elimină eventualele reclame. Unele aplicaţii permit şi plata unui abonament care dă acces unui număr mare de statistici şi analize sau programe de antrenament. Aplicaţiile se mai împart în două categorii: cu stocare a datelor local sau cu stocare a datelor direct pe internet. Majoritaea sunt din a doua categorie, toate informaţiile privind tura sau antrenamentul fiind, cu condiţia ca să existe semnal şi traficul de date să fie pornit, înregistrate direct pe internet şi, în funcţie de opţiunea utilizatorului, acestea pot fi disponibile online în timp real pentru alte persoane. E o facilitate care poate fi utilă în cazul turelor solitare unde dacă apare o problemă cineva poate să vadă unde s-a întrerupt tura. În general, în cazul în care nu există semnal sau datele mobile sunt oprite pentru a economisi bateria sau pentru costuri reduse (în special în roaming) aplicaţiile îşi actualizează informaţiile online cu prima ocazie când sunt conectate la internet, prin reţea sau wi-fi. Să vedem care sunt cele mai folosite şi cunoscute aplicaţii şi ce facilităţi au ele (lista va fi succintă, cu siguranţă ele au multe alte facilităţi care nu sunt enumerate aici):

STRAVA pare a fi cea mai în vogă aplicaţie a momentului, acestea fiind câteva dintre caracteristicile principale:

– disponibilă pe Android şi iPhone

– compatibilă BTLE, nu e compatibilă ANT+, compatibilă Smartwatch

– înregistrare online a datelor, reţea socială de prieteni, multisport, abonament anual care dă acces la multe facilităţi

– înregistrare parametrii, vizualizare pe hartă, creare de rute

– facilitatea principală este crearea de segmente, bucăţi de şosea sau trasee de MTB sau alergare pe care se creează automat clasamente la care participă toţi care au parcurs bucata respectivă, o facilitate foarte atractivă care îţi permite să îţi apreciezi nivelul faţă de ceilalţi

– permite înregistrarea mai multor biciclete sau pantofi de alergat şi selectarea bicicletei pentru fiecare tura

– conectare automată cu reţelele sociale Facebook şi Google+

 

ENDOMONDO este o altă aplicaţie populară:

– disponibilă pe Android, iPhone, Blackberry şi Windows

– compatibilă BTLE şi ANT+

– înregistrare online a datelor, reţea socială de prieteni, multisport, abonament anual care dă acces la multe facilităţi

– înregistrare parametrii, vizualizare pe hartă, creare de rute

– nu are facilitatea de segmente de la Strava

– conectare automată cu reţelele sociale Facebook şi Google+

 

SPORTS TRACKER

– disponibilă pe Android, iPhone, Blackberry, Windows şi Symbian

– compatibilă BTLE, nu e compatibilă ANT+

– înregistrare online a datelor, reţea socială de prieteni, multisport

– înregistrare parametrii, vizualizare pe hartă, creare de rute

– nu are facilitatea de segmente de la Strava

– conectare automată cu reţelele sociale Facebook şi Google+

 

ORUX MAPS – este o aplicaţie mult mai performantă de orientare, încercând să ofere toate facilităţile unui GPS dedicat. Nu are implementat nimic de reţele sociale şi este gratuită, comunică însă cu senzorii BTLE şi ANT+ şi poate încărca track-urile automat pe aplicaţiile uzuale. Este o aplicaţie foarte complexă pe care am să o prezint pe larg într-un articol viitor despre orientare pe teren.

Alte aplicaţii populare dar mai puţin folosite la noi ar fi RunKeeper, asemănătoare cu cele de mai sus sau Wahoo Fitness, Wahoo fiind şi un mare producător de senzori şi trainer-e de ciclism cu care aplicaţia interacţionează foarte bine. Există multe alte aplicaţii pe care nu le mai enumăr aici dar le puteţi încerca personal fiecare.

În concluzie, telefonul din buzunar poate fi folosit foarte bine ca şi ciclocomputer, cu facilităţi foarte multe, alături de un Smartwatch fiind un sistem ideal. Computerele cu GPS dedicat sunt o variantă foarte bună, dar preţul e mare, în condiţiile în care presupunem că telefonul există şi nu mai trebuie cumpărat. Fiecare ştie exact ce îşi doreşte, care sunt nevoile şi poate să îşi aleagă de la un sistem complex de senzori şi dispozitive până la un banal computer de 20 RON din Lidl. Într-un articol viitor voi prezenta câteva trucuri şi metode de a folosi telefonul ca să ne orientăm în teren, pe şosea sau noaptea în inima pădurii….